Zece țări europene mențin restricțiile pe piața muncii pentru români

Statele din UE, care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţa forţei de muncă, au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi a Bulgariei la UE.

Un raport al CE prezentat la Bruxelles, referitor la mobilitatea lucrătorilor români şi bulgari arată că Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria mențin restricții pentru lucrătorii români.
Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare a permiselor de muncă în termen de 5 zile lucrătoare pentru profesiile în cazul cărora se înregistrează deficit de forţă de muncă. 

În Germania, absolvenţii de universităţi şi inginerii din anumite domenii (aeronautic, mecanic, construcţii de maşini) au nevoie de un permis de muncă, dar sunt exceptaţi de la testul pieţei forţei de muncă.

În Irlanda, permisul de muncă pentru un lucrător provenind din România sau Bulgaria este eliberat dacă un angajator nu poate găsi pentru postul vacant un lucrător provenind din celelalte 25 de ţări ale UE.
Franţa aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupaţii unde este emis un permis de muncă fără a lua în considerare situaţia locului de muncă.

În Italia, permisul de muncă nu este obligatoriu la angajare în anumite sectoare (agricultură, hotel şi turism, activitate casnică, servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, activitate managerială şi înalt calificată, muncă sezonieră).
Luxemburgul a introdus o procedură simplificată pentru munca în agricultură, viticultură, servicii hoteliere şi catering şi pentru persoanele cu calificare specială în sectorul financiar.

În Malta, autorităţile emit permise de muncă pentru locuri de muncă ce presupun lucrători calificaţi sau cu experienţă şi pentru acele ocupaţii unde există penurie de angajaţi.
În Olanda, emiterea permisului de muncă este necesară ori de cîte ori nu există lucrători disponibili în Olanda sau în alte state membre UE şi angajatorul poate oferi condiţii de muncă şi cazare adecvate. Excepţii temporare pot fi acordate pentru sectoarele unde există criză de forţă de muncă.
În Marea Britanie, angajatorul trebuie să solicite un permis de muncă (excepţii doar pentru anumite categorii de activităţi), iar lucrătorul trebuie să solicite un ”card pentru acces al lucrătorului”. În cazul lucrătorilor cu calificare inferioară, există restricţii legate de schemele de cote existente în sectoarele agricol şi al industriei alimentare. Lucrătorii calificaţi pot munci dacă sunt eligibili pentru un permis de muncă sau în cadrul Programului pentru Migranţi Înalt Calificaţi.
Austria şi-a menţinut sistemul de permise de muncă, dar în acelaşi timp este posibilă eliberarea unui permis de muncă după un test pe piaţa muncii pentru 65 de profesii unde există deficit de angajaţi.
În Spania, guvernul de la Madrid a decis în 22 iulie acest an să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă, şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare că legislaţia UE respectivă să fie suspendată. Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizînd Spania să restricţioneze temporar accesul pe piaţa sa a forţei de muncă pentru lucrătorii români pînă în 31 decembrie 2012.

Restricțiile dispar din 2014

Tratatul de aderare din 2005 permite ţărilor UE-25 să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor ale forţei de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape:
– primii 2 ani: legislaţia naţională a celorlalte state membre reglementează accesul lucrătorilor din Romînia şi Bulgaria pe pieţele lor ale forţă de muncă;
– următorii 3 ani: statele membre pot extinde măsurile naţionale, cu condiţia notificării Comisiei Europene înainte de finalul primei etape, altfel se aplică legislaţia UE care garantează libera circulaţie a lucrătorilor;
– ultimii 2 ani: un stat membru care menţine măsurile naţionale la sfîrşitul celei de-a doua etape poate, în eventualitatea unor perturbări grave ale pieţei forţei de muncă de pe teritoriul său sau al pericolului unor astfel de perturbări şi sub rezerva notificării Comisiei în acest sens, să continue să aplice măsurile respective pînă la sfîrşitul perioadei de şapte ani care urmează datei aderării.
În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania, în 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.