Virusul Zika alertează lumea

Virusul Zika a fost identificat pentru prima dată în 1947 la o maimuţă din Africa, în Pădurea Zika din Uganda, iar primul caz de infectare la oameni a fost înregistrat în Nigeria, opt ani mai tîrziu. Acum, el se răspîndeşte cu repeziciune în cele două Americi şi, drept urmare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează în privinţa unei posibile epidemii. Face parte din familia Flaviviridae, genul Flavivirus. Focarul viral este în America de Sud şi 15 ţări din această regiune sînt afectate deja. America de Nord este, de asemenea, în alertă, autorităţile din Statele Unite avertizează populaţia, în special femeile însărcinate, să evite deplasările în aceste ţări. Regiunile care prezintă cel mai mare risc sînt: Madeira, Reunion, Insulele Canare şi Insulele Azore, din cauza apropierii de ţările sud-americane. Răspîndirea virusului din Africa spre America Latină este sugestiv ilustrată în imaginea provenind de la Universitatea Lancaster .

Zika se transmite prin muşcătura ţînţarilor Aedes Aegypti, cunoscuţi şi drept ţînţari-tigru, originari din zonele tropicale şi sub-tropicale. Aedes cauzează şi alte afecţiuni, precum febra dengue şi febra galbenă. S-a afirmat transmiterea Zika şi pe cale sexuală. OMS a anunţat că virusul a ajuns şi în cel puţin şase state europene: Marea Britanie, Italia, Olanda, Portugalia, Danemarca şi Elveţia. În România, Zika nu este o problemă în acest moment, iar cei care se infectează în zonele endemice nu înseamnă că ulterior vor transmite boala la nivel naţional, la revenirea în ţară.

Ţînţarul Aedes Aegypti
În aproximativ 70-80% din cazuri, această infecţie trece neobservată, din cauza asemănării simptomelor ei cu cele ale unei răceli banale. Persoanele care contactează virusul Zika au, de cele mai multe ori, febră şi dureri de cap. În unele cazuri, manifestările se pot asocia cu: conjunctivită, ganglioni măriţi, erupţii cutanate, dureri ale muşchilor şi ale articulaţiilor. Aceste simptome durează între două şi şapte zile. Boala se manifestă cel mai des ca o simplă răceală, sau în multe cazuri nu are simptome caracteristice.

Virusul afectează fetuşii din America de Sud şi Centrală, Brazilia, Columbia, Salvador, motiv pentru care se recomandă femeilor de acolo să nu rămînă însărcinate în următorii doi ani, pentru a evita naşterea unor copii cu tulburări neurologice sau microcefalie (scăderea dimensiunii craniene la nou-născuţi). Îngrijorarea apare atunci cînd vorbim despre complicaţiile acestei infecţii, care în special vizează femeile însărcinate. Virusul Zika este asociat unor afecţiuni neurologice, dar dă şi malformaţii ale fetuşilor. În Brazilia şi în Polinezia Franceză au fost înregistrate astfel de cazuri, printre care chiar manifestarea sindromului Guillan-Barre, boală autonomă care se manifestă printr-o diminuare/slăbiciune musculară, sau chiar paralizie progresivă a membrelor.

În prezent nu există medicamente uzuale sau specifice bolii, sau vaccinuri împotriva virusului. Două companii farmaceutice din Marea Britanie şi Franţa au declarat că vor încerca să-şi folosească tehnologiile pentru a dezvolta un vaccin care să lupte împotriva acestei maladii. Bolnavilor li se recomandă actualmente să se hidrateze şi să se odihnească. Medicaţia se reduce la clasicele produse împotriva durerilor şi a febrei. Singura cale de combatere a Zika este în prezent curăţirea apei în care se reproduc ţînţarii şi protecţia împotriva înţepăturii lor. Autorităţile braziliene au dat asigurări că pînă la startul Jocurilor Olimpice de la Rio vor încerca să stopeze înmulţirea ţînţarilor. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a publicat în cel mai recent raport o listă de sfaturi pentru persoanele care vor ajunge în perioada următoare în zonele afectate de epidemie, cu scop de a evita: expunerea la ţînţari, utilizarea loţiunilor de protecţie împotriva ţînţarilor, informarea asupra semnelor bolii, mai ales la cei ce revin din zone cu boala Zika, dar şi alertarea femeilor fertile, imunodepresaţilor şi bolnavilor cronici, legat de riscurile îmbolnăvirii.
Dr. Liana Monica Deac
Medic primar epidemiolog