Someșul Rece – locul de unde a început electrificarea Clujului

În urmă cu 120 de ani, orașul Cluj făcea trecerea de la iluminatul public cu petrol lampant la cel alimentat cu energie electrică produsă de Uzina Electrică Someșul Rece. Amplasată în Munții Apuseni, aceasta reprezenta una dintre cele mai moderne realizări inginerești din Transilvania, la începutul secolului XX.

Realizarea inginerească a rămas în exploatare până la începutul anilor 1970, când, din considerente de eficiență economică, nu s-a mai integrat în  noua configurație a sistemului energetic național, bazată pe centrale de mare capacitate și pe dezvoltarea unor importante amenajări hidrotehnice, între care și cea de la Mărișelu-Fântânele.

În prezent, grație conservării remarcabile a echipamentelor și clădirilor originale, Uzina Electrică Someșul Rece funcționează ca muzeu, fiind clasată ca monument istoric. Ea vorbește nu doar despre responsabilitatea generațiilor de hidroenergeticieni care au lucrat aici, ci și despre devotamentul lor pentru apărarea unui bun atât de necesar comunității.

În acest sens, la loc de cinste, în sala celor două turbine ale fostei uzini, este afișată povestea eroului Dumitru Cadis, muncitor mecanic al Hidrocentralei Someșul Rece, pe timpul luptelor de eliberare a Clujului din cel de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit mărturiei consemnate în muzeu, acesta și cei doi fii ai săi s-au alăturat voluntar detașamentelor de muncitori înarmați și au luptat, alături de ostașii români, pentru apărarea uzinei de forțe germano-hortiste, aflate în retragere, care urmăreau distrugerea obiectivelor economice din zonă. Muncitorul Dumitru Cadis a început prin a transporta muniție, până în linia întâi, unde luptau cei doi fii ai săi. Apoi, a pus mâna pe armă pentru a-și apăra uzina. „În încleștarea cu dușmanul, Dumitru Cadis a căzut vitejește pe câmpul de luptă, la data de 14 septembrie 1944. Amintirea sa rămâne veșnic vie în conștiința salariaților Electrica Transilvania Nord.”

Istoria Uzinei Electrice Someșul Rece a fost prezentată miercuri, 24 iunie, de inginerii Dan Drăghiciu și Marius Cătăniciu, în fața membrilor Fundației Culturale Carpatica, aflați într-o vizită de documentare. Dată în exploatare în vara anului 1906, uzina a reprezentat prima mare sursă de energie electrică destinată alimentării Clujului, oraș care număra atunci aproximativ 60.000 de locuitori și făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

Pentru a înțelege dimensiunea acestei investiții ale primăriei de atunci, este suficient să ne raportăm la consumul de astăzi. Puterea instalată a uzinei, de aproximativ 1,8 MW, ar acoperi astăzi consumul instantaneu al câtorva sute de locuințe moderne. În 1906, când electricitatea era utilizată aproape exclusiv pentru iluminat și pentru acționarea unui număr redus de motoare electrice, aceeași capacitate era suficientă pentru alimentarea întregului oraș. Diferența ilustrează atât nivelul redus al consumului de atunci, cât și caracterul vizionar al proiectului, conceput pentru a răspunde nevoilor unui oraș aflat în plină modernizare.

Din perspectivă istorică, Uzina Electrică Someșul Rece nu a reprezentat doar un proiect important pentru Cluj, ci și unul sincronizat cu marile transformări tehnologice ale Europei. Inaugurată la numai un deceniu după primele hidrocentrale moderne din Germania, Elveția și România, uzina a fost realizată cu tehnologie furnizată de renumita companie Ganz din Budapesta, fiind un reper al ingineriei hidroenergetice pentru vremea sa și înscriind Clujul în primul val al electrificării urbane din Europa Centrală.

La mai bine de un secol de la punerea sa în funcțiune, Uzina Electrică Someșul Rece rămâne mai mult decât o pagină de istorie tehnică. Ea este mărturia unei epoci în care administrația locală a avut curajul să investească într-o tehnologie de vârf, transformând radical viața orașului. Conservată aproape în forma sa originală, uzina amintește că marile proiecte de infrastructură nu înseamnă doar instalații și calcule inginerești, ci și viziunea unor oameni care au avut curajul să aducă lumina modernității într-un oraș aflat în plină transformare.

Dan Crișan