USR Cluj: „Bugetul participativ trebuie îmbunătăţit!”

• Specialiştii din USR Cluj propun alocarea a 5% pentru bugetarea participativă a municipiului •
Potrivit reprezentanţilor USR Cluj, în urma organizării primului proces de bugetare participativă din România, desfăşurat anul trecut la Cluj-Napoca, rezultatele ediţiei din 2017 par neclare. „Autorităţile au început să tragă de timp, plănuind eşalonarea unor proiecte sau suplimentarea sumelor acordate altora”, afirmă reprezentanţii USR, arătând că municipalitatea clujeană s-a angajat public să implementeze 15 proiecte în limita a 150.000 EUR fiecare.
Specialiştii din cadrul USR Cluj consideră că este nevoie de asumarea unei sume fixe care să fie folosită în întregime, iar limita privind numărul de proiecte să fie eliminată, concomitent cu creşterea plafonului la 200.000 EUR/proiect. „Trebuie să învăţăm din greşelile acestui proiect pentru a-l îmbunătăţi. Bugetarea participativă este un proiect care trebuie să se desfăşoare anual. Propunem dedicarea a 5% din bugetul local pentru dezvoltare către bugetare participativă. La un buget de dezvoltare de 100 de milioane euro, implementarea acestui criteriu ar impune redirecţionarea a 5 milioane de euro către proiecte propuse de cetăţeni. Aceasta trebuie folosită integral prin implementarea unui număr maxim de proiecte cu respectarea plafonului maxim de 200 000 euro/proiect”, spun reprezentanţii USR Cluj.
Aceştia precizează că bugetul participativ este un instrument puternic în lupta anti-corupţie, care mută decizia asupra unei părţi din bugetul administraţiei locale în mâinile cetăţenilor, sporind transparenţa procesului administrativ şi crescând gradul de implicare civică „Administraţia din Cluj-Napoca a mai cochetat cu bugetul participativ în 2013, însă implementarea s-a dovedit a fi mai mult un simulacru. Acum proiectele au fost propuse şi votate de cetăţeni pe parcursul ultimelor luni şi pare că vor fi cuprinse în bugetul municipiului pentru 2018, însă lipsa unui cadrul legal de desfăşurare creează incertitudine cu privire la rezultatul final. Regulamentul pentru bugetarea participativă nu a fost asumat printr-o hotărâre de Consiliu Local, iar lipsa transparenţei privind modul de selectare al proiectelor a dovedit o doză de arbitrar în desfăşurarea unui mecanism care ar fi trebuit să fie pe deplin transparent”, reclamă cei din USR, admiţând, totuşi, că forma actuală este o îmbunătăţire faţă de exerciţiile anterioare.
În opinia reprezentanţilor USR Cluj, modul în care este realizat procesul de bugetare participativă trebuie îmbunătăţit, pornind de la punctele slabe înregistrate în 2017. „ Proiectele trebuie distribuite pe întreaga suprafaţă a oraşului, începând cu zonele care suferă cel mai mult din cauza unei calităţi a vieţii scăzute. Proiectele propuse în cadrul bugetului participativ trebuie implementate astfel încât să sprijine uniformizarea calităţii vieţii pe întregul teritoriu al oraşului, într-un mod care să maximizeze numărul de cetăţeni care se pot bucura de noile investiţii. Propunem stabilirea unui număr maxim de proiecte care pot fi implementate într-un anumit cartier, pentru a asigura distribuirea proiectelor pe teritoriul întregului oraş. Acest număr trebuie stabilit luând în considerare calitatea vieţii şi numărul de cetăţeni care locuiesc în fiecare cartier. Astfel, cartierele cu o calitate scăzută a vieţii şi mai dens populate vor beneficia mai mult de acest instrument, până când nivelul calităţii vieţii va ajunge mai aproape de media oraşului. Fondurile care rămân disponibile pot fi redistribuite urmărind acelaşi algoritm”, subliniază specialiştii din USR Cluj.
Totodată, aceştia consideră că regulamentul actual nu a câştigat încrederea cetăţenilor pentru că nu oferea certitudinea unui proces corect. „Primăria trebuie să clarifice domeniile în care se pot propune proiecte, pentru a evita situaţiile discreţionare în care se resping unele proiecte, dar se admit altele pe teme apropiate. Bugetul participativ este un proiect care poate avea succes doar dacă este implementat în interesul cetăţenilor, care nu poate fi satisfăcut fără implicarea lor în toate etapele acestuia”, precizează reprezentanţii USR Cluj.
Totodată, aceştia spun că bugetul participativ trebuie folosit astfel încât să promoveze coeziunea socială şi teritorială în oraş şi să încurajeze implicarea civică în problemele cetăţii. „Ţinta următoarelor sesiuni trebuie să fie implementarea condiţionării promovării unui proiect de susţinerea de către un număr de minim 10 cetăţeni cu domiciliul, sau reşedinţa, în Cluj-Napoca. Proiectul trebuie propus în faţa Comisiei de specialitate din Primărie în cadrul unor întâlniri publice, care poate respinge sau admite propunerea pe loc sau oferind un termen foarte scurt, de câteva zile, pentru deliberare. Decizia Comisiei trebuie să poată fi supusă apelului, iar decizia definitivă să fie luată de către un colegiu de juraţi, experţi în diverse domenii de interes public, prin dezbateri publice pentru a se asigura că deciziile comisiei nu sunt nefondate. Astfel, se pot înlătura suspiciunile privind modul în care sunt alese proiectele. Având în vedere dificultăţile tehnice în implementare, este necesară etapizarea acestor îmbunătăţiri în 2, maxim 3, cicluri de bugetare participativă, pentru a nu genera blocaje administrative”, explică cei din USR, precizând că pentru a maximiza eficienţa bugetului participativ este nevoie de instituirea unui Consiliu de monitorizare al bugetării participative, constituit din cetăţeni, aleşi conform reprezentativităţii teritoriale, şi reprezentanţi ai administraţiei, care să poată analiza şi formula propuneri de îmbunătăţire a instrumentului. „Acesta trebuie să urmărească şi modul de implementare a proiectelor pentru a preveni transformarea bugetării participative într-un exerciţiu de faţadă al administraţiei. Dorim implementarea unui proiect de bugetare participativă real şi eficient, ca un instrument puternic anti-corupţie, al cărui scop e să crească atât încrederea cetăţenilor în actul de administrare cât şi încrederea administraţiei în cetăţeni”, punctează specialiştii din USR Cluj.
„Considerăm că proiectul de bugetare participativă implementat anul acesta nu a reuşit să crească nivelul de dialog şi colaborare între cetăţeni şi administraţia locală şi nici nu a reuşit să înregistreze o transparenţă crescută în cadrul activităţii administraţiei publice locale. Bugetarea participativă nu a reuşit să câştige încrederea cetăţenilor. Modul de implementare a înlocuit dialogul cu monolog de ambele părţi, iar acesta a fost respins de cetăţeni, drept dovadă numărul foarte mic de voturi în raport cu numărul de conturi create. Eficienţa exerciţiului derulat în ultimele luni rămâne a fi demonstrat prin implementarea proiectelor propuse, dar la ora actuală autorităţile deja dovedesc că fie nu au înţeles scopul acestui mecanism, fie nu sunt dispuse să îşi asume un proces de bugetare participativă real”, conchid reprezentanţii USR Cluj.
Adriana STUPAR