Un an fără Răzvan Theodorescu

Personalitatea academicianului Răzvan Theodorescu (1939-2023) va fi omagiată, marți, 20 februarie, în Aula Academiei Române, la împlinirea unui an de la trecerea în eternitate a  prestigiosului profesor universitar, istoric al culturii cu vocație enciclopedică.

Evenimentul va fi deschis de alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Personalitatea și activitatea profesorului și omului de cultură Răzvan Theodorescu vor fi evocate în discursurile acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, prof. dr. Georgeta Filitti și prof. dr. Georgeta Stoica, membre de onoare al Academiei Române, Ionuț Vulpescu, deputat, fost ministru al Culturi și prof. univ. dr. Ioan Opriș. Sesiunea va fi moderată de acad. Sabina Ispas, președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual.             Academicianul Marius Porumb a avut bunăvoința să încredințeze, la solicitarea redacției cotidianului ”Făclia”, discursul intitulat ”Academicianul Răzvan Theodorescu – un savant pentru eternitate”, pe care îl va rosti, marți, în Aula Academiei Române.

”Se împlinește în această lună un an de la plecarea la cele veșnice a savantului și academicianului Răzvan Theodorescu, strălucită personalitate științifică și culturală, cu o bogată  și multilaterală  activitate în domeniul  istoriei culturii și istoriei de artă. Cariera științifică și-a început-o în 1963 în cadrul Institutului de Istoria Artei al Academiei Române din București, unde a activat ca cercetător științific și ca director adjunct științific. În 1972 și-a susținut teza de doctorat intitulată Elemente culturale bizantine, balcanice și occidentale la începuturile culturii medievale românești în sec. X-XIV. În 1987 Răzvan Theodorescu a devenit conferențiar asociat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, – ulterior Universitatea Națională de Arte din București -, unde, din 1990, a fost profesor titular, ținând cursuri de artă medievală europeană, de tipologia artei sud-est europene și istoria civilizației europene.

Personalitate marcantă, cu o vastă activitate științifică, didactică și culturală, Răzvan Theodorescu a fost, între 1990 și 1992, președinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992-2000 a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Între 2000-2004 a fost în Parlamentul României, senator de Iași, și Ministrul Culturii și Cultelor, iar între 2004-2008 senator de Botoșani. La 12 noiembrie 1993, împreună cu regretatul nostru coleg, am fost aleși de Adunarea generală a Academiei Române ca membri ai Înaltului For Academic, ceea ce ulterior a însemnat o benefică și amplă colaborare.

Din această perioadă ne amintim de vizita la Cetatea Câlnic a Ministrului Culturii acad. Răzvan Theodorescu, precum și colaborarea noastră fructuoasă în cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte devenisem. Ne gândim mereu cu sentimente de recunoștință la acad. Răzvan Theodorescu pentru permanenta și buna noastră colaborare, pentru sprijnul  de-a lungul anilor acordat Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca.

Am coordonat împreună monumentalul tratat Arta din România (vol. I-II), apărut la Editura Academiei Române & Editura Mega din Cluj Napoca, având 40 de autori, cei mai importanți cercetători ai domeniului. Această monumentală realizare este o performanță națională, fiind prima sinteză a evoluției artistice din România în care este înfățișat fenomenul artistic din preistorie în contemporaneitate.

Clujul universitar și academic a beneficiat de sprijinul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prezența sa fiind așteptată și primită cu entuziasm și bucurie, sprijinul și colaborarea savantului fiind primite cu recunoștință și admirație.

Academicianul Răzvan Theodorescu, prin monumentala sa operă științifică și culturală, prin contribuția majoră la protejarea și salvgardarea Patrimoniului Cultural Național, prin excepționala activitate didactică, în calitate de profesor universitar și conducător de doctorate, dar și prin prezența sa activă în diverse foruri naționale și internaționale, rămâne în memoria noastră la un an de la înveșnicirea sa, ca o luminoasă imagine a savantului patriot, iubitor de țară și de neam.

Fie-i memoria binecuvântată !”

Acad. MARIUS PORUMB