Zilele Artei Bizantine la Cluj-Napoca: Un manuscris muzical rar din 1726, în centrul simpozionului internațional

În perioada 21–24 octombrie 2026, Cluj-Napoca a găzduit cea de-a XXII-a ediție a Simpozionului Internațional „Zilele Artei Bizantine”, manifestare de prestigiu organizată de Academia de Arte și Studii Bizantine. Timp de patru zile, cercetători, muzicieni, artiști plastici și studenți din țară și din străinătate și-au reunit preocupările în jurul temei „Visual Language in Byzantine Art” (Limbajul vizual în arta bizantină).

Joi am asistat la vernisajul Expoziției de Manuscrise Iluminate Bizantine la Biblioteca Academiei. Evenimentul a reunit lucrări de o mare finețe realizate de studenții și colaboratorii Academiei, fiind completat de un mini-concert susținut de Corul „Ioan Damaschin”, condus de Protopsalt Lect. univ. dr. Sorin Albu, alături de invitatul special, Protopsalt Prof. univ. dr. Grigorios Anastasiou.

Punctul focal în jurul căruia gravitează atât expoziția cât și comunicările științifice ale simpozionului este reprezentat de un document de o valoare inestimabilă din patrimoniul Bibliotecii: manuscrisul muzical BAR gr. 362, realizat în 1726 de ieromonahul grec Parthenios Sgoutas. Privit dintr-o dublă perspectivă, istorică și artistică, dar și prin prisma valențelor sale lingvistice și muzicale, manuscrisul constituie un veritabil tezaur. Dovedind o raritate deosebită, volumul păstrează compoziții psaltice complexe din genul máthima (din grecescul μάθημα, tradus literal prin „lecție” sau „studiu”; o compoziție muzicală complexă, amplă și extrem de ornamentată, creată cu scop didactic, interpretativ sau liturgic). Valoarea sa practică a fost accentuată de profesorul Grigorios Anastasiou, care a evidențiat faptul că opera lui Parthenios Sgoutas nu a fost încă integral transcrisă în notația muzicală modernă, asumându-și public angajamentul de a traduce o parte din aceste compoziții până la ediția viitoare a simpozionului.

Gazda evenimentului, Pr. Prof. dr. Ioan Chirilă, Directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, a oferit o definire teologică actului creativ, subliniind că noțiunea de „iluminare” a manuscriselor transcende esteticul pur. În viziunea sa, iluminarea reprezintă o sinteză perfectă între cuvânt, literă, chip și glas, glasul fiind cel care actualizează scrierea muzicală tăcută și o transpune în viața comunitară. Părintele Chirilă a salutat dezbaterea științifică generată în jurul fondului vechi de carte, mărturisind că implicarea tinerilor în cercetarea și recuperarea acestui patrimoniu reprezintă o adevărată speranță.

La rândul său, în contextul celebrării Centenarului Universității de Artă și Design (UAD 100), Rectorul instituției, Prof. univ. dr. Liviu Florian Ștefănescu, a evidențiat importanța continuității și a proiectelor de anvergură derulate de cadrele didactice clujene. Ca semn al recunoștinței și al cooperării instituționale strânse, domnia sa a oferit două efigii aniversare „UAD 100” Părintelui Ioan Chirilă și profesorului Grigorios Anastasiou.

Venit de la Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Prof. univ. dr. Grigorios Anastasiou a vorbit despre dimensiunea comunitară a artei răsăritene, afirmând că aceasta are drept scop ultim „comuniunea perfectă”. Pentru a întări această punte culturală, profesorul grec a anunțat inițierea unui parteneriat Erasmus+ între universitatea din Atena și UAD Cluj-Napoca, menit să stimuleze schimburile academice și să aprofundeze cercetarea de graniță dintre pictură și muzicologia bizantină.

În încheierea vernisajului, curatorul și organizatorul Zilelor Artei Bizantine, Lect. univ. dr. Sorin Albu, a adus mulțumiri echipei și tuturor celor implicați, amintind că forța din spatele echipei este entuziasmul, noțiune derivată din limba greacă (en-theos, care înseamnă „Dumnezeu în noi” sau suflarea divină), acea stare lăuntrică ce alimentează pasiunea cercetătorilor și artiștilor pentru păstrarea vie a tradiției bizantine.

Dimensiunea științifică

Pe lângă momentul expozițional, simpozionul a inclus o serie de conferințe științifice riguroase. După prima zi de lucrări găzduită la Casa Matei, conferințele de joi au continuat în spațiul primitor al Bibliotecii Academiei Române, oferind un cadru multidisciplinar prin care manuscrisul BAR gr. 362 a fost decriptat din perspective istorice, muzicologice, lingvistice și artistice.

O contribuție fundamentală în cadrul conferințelor a fost adusă de Prof. univ. dr. Grigorios Anastasiou, care a aprofundat valoarea muzicologică rară a manuscrisului BAR gr. 362. Profesorul atenian a analizat compozițiile calofonice complexe ale ieromonahului Parthenios Sgoutas, caracterizate prin linii melodice ample și o vocalitate deosebită.

Istoricul CS II dr. Mircea-Gheorghe Abrudan a oferit câteva repere privind contextul geopolitic de la începutul secolului al XVIII-lea în Țara Românească marcat de expansiunea habsburgică și de disputele dintre marile imperii. Prelegerea sa a schițat modul în care circulaseră cărțile și manuscrisele în acea epocă, arătând cum astfel de lucrări rare au putut ajunge în Transilvania și prin intermediul rețelelor de achiziții ale unor cărturari precum Timotei Cipariu.

Simpozionul a fost întregit de contribuțiile altor cercetători și specialiști de prestigiu: Rareș Ilie Câmpean, CS II dr. Rozalia Colciar, CS I dr. Ana Dumitran, dr. Bogdan Ilieș și drd. Andrei Buda, Lect. univ. dr. Sorin Albu, Vasile Marian.

 „Zilele Artei Bizantine” 2026 se încheie sâmbătă cu vernisajul Expoziției de Artă Bizantină și Concert de Cânt Bizantin, de la ora: 17:00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Palatul Reduta), Str. Memorandumului nr. 21. Vor participa Corul Academiei de Artă și Studii Bizantine „Sf Ioan Damaschin”, condus de Protopsalt Lect. univ. dr. Sorin Albu, împreună cu Protopsalt prof. univ. dr. Grigorios Anastasiou, alături de Corul de Psalți al Parohiei „Sfinții Prooroci Moise și Ilie” Valea Fânațelor, Cluj-Napoca. Vor expune studenți colaboratori ai Academiei de Arte și Studii Bizantine, împreună cu studenți ai Secției de Artă Sacră — FTO Cluj-Napoca.

Mara A. MUNTEAN