Sâmbăta furiei în Europa

Val de proteste de amploare în mai multe țări europene: Sute de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă în stradă pentru a denumi politicile guvernamentale, criza locuințelor, scumpirile și măsurile legate de securitate, migrație și libertatea presei.

Germania

Câteva sute de persoane au protestat sâmbătă în mai multe aeroporturi din Germania împotriva deportării solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost respinse şi a extinderii infrastructurii destinate reţinerii şi expulzării acestora, în timp ce la Leipzig, în estul ţării, alte câteva sute de persoane au manifestat împotriva planurilor unui producător american de armament de a-şi dezvolta activitatea în oraş, relatează agenţia dpa.

În cadrul unei zile naţionale de acţiune împotriva deportărilor, poliţia a estimat participarea la aproximativ 400 de persoane la Leipzig, 300 la Frankfurt şi 150 la aeroportul Berlin-Brandenburg. La aeroporturile Koln/Bonn şi Dusseldorf au protestat câte aproximativ 50 de persoane. Alianţa organizatoare a avansat cifre mai mari. Manifestaţii fuseseră anunţate şi la aeroporturile din Munchen şi Hanovra.

„Cerem oprirea imediată a deportărilor, deoarece persoanele care caută protecţie au dreptul la azil”, a declarat o purtătoare de cuvânt a alianţei. Aceasta a criticat guvernul german pentru ceea ce a descris drept încălcarea acestui drept şi pentru cooperarea cu talibanii în vederea deportărilor.

Mai multe zboruri de deportare către Afganistan au plecat în acest an de pe aeroportul Leipzig/Halle. Potrivit autorităţilor, majoritatea persoanelor aflate la bord erau condamnate pentru infracţiuni.

La Frankfurt, protestele au vizat şi un proiect de construire a unui terminal destinat deportărilor. Acţiunile au fost convocate de reţeaua „We’ll come united”, împreună cu organizatori regionali.

O purtătoare de cuvânt a organizatorilor a afirmat că fondurile cheltuite pentru deportări ar trebui direcţionate către măsuri de integrare a refugiaţilor. „Ne opunem întregii infrastructuri din spatele deportărilor şi cerem libertate de circulaţie pentru toţi oamenii”, a declarat aceasta.

Tot la Leipzig, aproximativ 400 de persoane au participat sâmbătă la un marş împotriva planurilor companiei americane de apărare Covenant de a deschide o unitate de producţie în nordul oraşului. Poliţia a asigurat securitatea manifestaţiei, desfăşurate pe o ploaie torenţială.

Potrivit relatării dpa de la faţa locului, la protest au participat în principal tineri, care au purtat pancarte, simboluri ale unor grupări de stânga şi steaguri palestiniene.

Covenant a inaugurat oficial, la începutul lunii octombrie, hala de producţie planificată la Leipzig. Compania intenţionează să înceapă aici, din 2027, fabricarea rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune Anthem.

Leipzig urmează să devină cea mai mare unitate a companiei la nivel mondial. În primul an de funcţionare, aceasta intenţionează să producă 1.000 de sisteme de armament, iar pentru 2028 şi-a stabilit o ţintă de 5.000 de unităţi, potrivit dpa.

Proteste în Portugalia 

Mii de persoane au manifestat sâmbătă în mai multe oraşe din Portugalia împotriva crizei locuinţelor şi a lipsei unor soluţii din partea guvernului, după mai bine de o săptămână de proteste, în cadrul cărora manifestanţii au instalat corturi în spaţii publice, relatează EFE.

Manifestaţiile au fost alimentate şi de declaraţiile recente ale preşedintelui Institutului pentru Locuinţe şi Reabilitare Urbană, Benjamim Pereira, care a pus sub semnul întrebării dacă societatea actuală este dispusă să facă aceleaşi sacrificii ca generaţiile precedente pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Afirmaţiile au stârnit critici, iar protestatarii au întrebat dacă munca în două locuri nu reprezintă deja un sacrificiu suficient pentru a putea plăti o casă.

În această săptămână, parlamentul portughez a organizat o dezbatere de urgenţă privind criza locuinţelor, la solicitarea opoziţiei. Guvernul premierului conservator Luis Montenegro vrea să modifice legislaţia în domeniul chiriilor pentru a oferi mai multă siguranţă proprietarilor, a încuraja scoaterea locuinţelor pe piaţă şi a accelera evacuările chiriaşilor. Iniţiativa nu beneficiază deocamdată de sprijinul unui partid de opoziţie, necesar pentru adoptarea sa, potrivit EFE.

La Lisabona, manifestanţii au cerut ca greva generală convocată în Spania pentru 11 noiembrie, în semn de protest faţă de criza locuinţelor, să se extindă şi în Portugalia. Sindicatele portugheze nu au decis încă dacă vor participa, deşi nu au exclus această posibilitate.

Manifestații de amploare în Franța 

Zeci de mii de persoane au participat sâmbătă la manifestaţii în mai multe oraşe din Franţa, în condiţiile unei mobilizări sporite a forţelor de ordine. Deşi protestele s-au desfăşurat în general paşnic, la Paris au izbucnit confruntări spre finalul marşului, unde poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene şi un tun cu apă, relatează AFP.

La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestaţie. Potrivit prefecturii de poliţie, peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forţele de ordine în zona Cours de Vincennes, în sud-estul capitalei. Ciocnirile au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanţi la Porte de Vincennes. Protestatarii au aruncat cu obiecte în poliţişti, care au răspuns cu gaze lacrimogene şi un tun cu apă.

Autorităţile au mobilizat 70.000 de poliţişti şi jandarmi în întreaga ţară, cu aproape 20% mai mult decât în săptămâna precedentă, când manifestaţiile au fost marcate de confruntări, incendieri şi jafuri.

La Paris, aproximativ 110.000 de persoane, în majoritate tineri, au participat la manifestaţie, alături de elevi, studenţi, sindicate şi membri ai mişcării „Vestele galbene”.

Manifestaţii au avut loc şi la Marsilia, Rennes şi Lille, unde participanţii au denunţat restricţiile impuse protestelor şi ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele oraşe, autorităţile au interzis adunările sau au impus restricţii de circulaţie. Incidente izolate au fost semnalate la Lyon şi Nantes.

Cu şase luni înaintea alegerilor prezidenţiale, liderul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon, a avertizat că manifestaţiile ar putea continua săptămânal şi a ameninţat cu posibilitatea unei greve generale dacă preşedintele Emmanuel Macron şi guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor.

În paralel, la Orleans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestaţie împotriva partidului Adunarea Naţională (Rassemblement national – RN), catalogat drept de extremă dreapta, care îşi desfăşura congresul în oraş. Unii participanţi şi reprezentanţi politici au făcut legătura între partid şi atacul rasist comis la Trappes, în apropiere de Paris, în urma căruia o persoană a murit şi alte cinci au fost rănite.

Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanţi ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor. Preşedinţia a anunţat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP.

Mii de tineri su ieșit în stradă la Milano

Mii de persoane, majoritatea tineri, au participat sâmbătă la o manifestaţie la Milano, în nordul Italiei, împotriva creşterii costului vieţii şi a dispozitivului amplu de securitate desfăşurat de autorităţi, relatează EFE.

Protestatarii au denunţat în special chiriile ridicate şi lipsa sprijinului pentru educaţie şi pentru cartierele periferice. „Protestăm împotriva scumpirii vieţii şi a unui guvern care alocă bani pentru armament, dar nu pentru educaţie, pentru cartierele periferice sau pentru oamenii care au cu adevărat nevoie de ajutor”, a declarat pentru EFE Davide, un student în vârstă de 23 de ani.

Manifestaţia a avut loc la o săptămână după violenţele şi jafurile din centrul oraşului, care au determinat autorităţile să consolideze măsurile de securitate. Centrul oraşului a fost supravegheat de aproximativ 1.400 de membri ai forţelor de ordine, între care 500 de militari trimişi de guvernul condus de Giorgia Meloni.

Tot sâmbătă, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a anunţat identificarea şi reţinerea unui bărbat de 30 de ani, suspectat că ar fi creat „Mişcarea 17 Octombrie”, care promova pe Instagram noi proteste după violenţele de săptămâna trecută. Potrivit ministrului, suspectul este jurnalist şi este asociat cu cercurile pro-palestiniene. Piantedosi a afirmat că gruparea organiza acţiuni violente pe internet, fără a prezenta public, potrivit EFE, detalii sau dovezi suplimentare.

Mişcarea, care a strâns peste 40.000 de urmăritori pe Instagram, nu anunţase până sâmbătă după-amiază o nouă manifestaţie. În pofida prezenţei sporite a poliţiei şi armatei, situaţia din oraş era calmă, iar numeroase magazine îşi protejaseră vitrinele, relatează EFE.

Proteste în Turcia 

Câteva mii de persoane au manifestat sâmbătă la Istanbul şi Ankara pentru a denunţa presiunile constante exercitate de puterea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra presei, relatează AFP.

„Nu ne vom lăsa reduşi la tăcere. Ajunge!”, au scandat manifestanţii, printre care se aflau numeroşi jurnalişti reuniţi pe malul asiatic al Istanbulului. Aceştia au strigat şi „Nu vom ceda presiunilor” şi au purtat fotografii ale unor jurnalişti încarceraţi.

Libertatea presei este supusă presiunilor în Turcia după tentativa eşuată de lovitură de stat din 2016, scrie agenţia citată. Organizaţiile pentru drepturile omului denunţă însă o agravare semnificativă a situaţiei în ultimele două luni, perioadă în care 11 jurnalişti au fost reţinuţi.

Cu zece zile în urmă, poliţia turcă a preluat controlul sediului Halk TV, principalul post de televiziune al opoziţiei, în cadrul unei campanii a autorităţilor împotriva mediilor de informare, a mediului politic şi a organizaţiilor societăţii civile.

Semnalul Halk TV a fost întrerupt, iar postul a fost plasat sub administrarea unui administrator desemnat, la două săptămâni după blocarea site-ului independent de ştiri T24, unul dintre cele mai importante din ţară, acuzat de „propagandă LGBT”. Cu un an înainte, autorităţile preluaseră controlul postului de opoziţie Tele 1, care între timp şi-a schimbat linia editorială.

„Această mobilizare nu are ca scop doar apărarea jurnaliştilor. Este vorba şi despre protejarea dreptului societăţii de a avea acces la informaţii prin intermediul jurnaliştilor şi al presei independente”, a declarat pentru AFP jurnalistul Zafer Arapkirli, editorialist al cotidianului BirGun din Istanbul.