UBB explică de ce nu apare în clasamentul internațional Times Higher Education (THE) Sustainability Impact Rankings

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a anunțat că nu mai participă la clasamentul internațional Times Higher Education (THE) Sustainability Impact Rankings, devenind prima instituție de învățământ superior din România care adoptă această poziție. Decizia vine ca reacție la introducerea unei taxe anuale de participare de către organizatori, barieră financiară pe care UBB o consideră contrară principiilor de incluziune și transparență academică. Aliniindu-se strategiei marilor universități ale lumii, precum Harvard sau Oxford, conducerea UBB subliniază că această măsură nu afectează angajamentele instituției privind dezvoltarea durabilă, ci reprezintă un refuz de a condiționa evaluarea performanței de plata unor taxe.

„În urma solicitărilor venite din spaţiul public, facem următoarele precizări legate de lipsa prezenţei Universităţii noastre în ultimul clasament Times Higher Education Sustainability Impact Rankings, publicat recent.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu se află în acest clasament pentru că nu a dorit să plătească taxa de participare în ranking, cu alte cuvinte pentru că nu s-a înscris/nu a participat!

În acest context, UBB a decis încă din anul 2025 să înceteze furnizarea de date pentru Times Higher Education Sustainability Impact Rankings, devenind prima universitate din România care adoptă o astfel de poziţie. Decizia a fost determinată în principal de schimbarea modelului de participare la această ierarhizare internaţională, prin introducerea unei taxe anuale necesare pentru includerea instituţiilor în procesul de evaluare.

Această decizie este congruentă cu cea a marilor universităţi ale lumii, în acest sens fiind relevant faptul că dintre cele mai bine clasate 25 de universităţi din THE World University Rankings doar una singură participă şi la THE Sustainability Impact Rankings. Acest lucru indică existenţa unor abordări diferite în ceea ce priveşte utilitatea şi relevanţa unor astfel de instrumente de evaluare. De asemenea, la momentul introducerii taxei de participare mai mulţi reprezentanţi ai mediului academic, cum ar fi spre exemplu Conferinţa Rectorilor din Germania, şi-au exprimat în mod public îngrijorările privind această direcţie de dezvoltare.

UBB consideră că instrumentele de monitorizare şi evaluare a performanţei universitare, atunci când se fac, trebuie să rămână cât mai accesibile şi incluzive, astfel încât participarea să fie determinată exclusiv de disponibilitatea instituţiilor de a-şi asuma transparenţa şi evaluarea externă, nu de capacitatea acestora de a susţine costuri suplimentare. Din această perspectivă, introducerea unor bariere financiare riscă să limiteze reprezentativitatea globală a clasamentului şi să afecteze unul dintre principiile care ar trebui să formeze baza realizării acestor ierarhizări.

Decizia UBB nu reprezintă o retragere din angajamentele sale privind dezvoltarea durabilă şi contribuţia la obiectivele de sustenabilitate asumate la nivel internaţional. Dimpotrivă, universitatea îşi menţine şi îşi consolidează eforturile în aceste domenii, continuând să monitorizeze şi să comunice transparent rezultatele obţinute prin activităţile sale academice, de cercetare şi de implicare în societate.

UBB monitorizează constant evoluţia clasamentelor universitare internaţionale şi rolul acestora în evaluarea performanţei instituţiilor de învăţământ superior. În acest context, UBB observă o serie de tendinţe pe plan naţional şi internaţional care afectează relevanţa şi funcţia iniţială a unor astfel de instrumente de evaluare”, a transmis UBB.

Universitatea clujeană consideră că în general clasamentele universitare pot reprezenta repere utile pentru analiza comparativă a performanţei academice, însă acestea nu pot surprinde în mod exhaustiv complexitatea activităţilor desfăşurate de universităţi.

„În plus, anumite mecanisme de evaluare pot genera comportamente instituţionale distorsionate, orientate mai degrabă spre cantitate în loc de calitate, mai precis optimizarea indicatorilor utilizaţi în rankinguri în loc de maximizarea impactului real al educaţiei, cercetării şi serviciilor oferite societăţii. La aceste aspecte se adaugă şi un alt fenomen prin care apariţia universităţilor în anumite clasamente devine condiţionată de plata unei taxe de participare.

În final, menţionăm că noi credem că THE World University Rankings este unul dintre rankingurile importante de azi, util dacă este folosit ca un „proxi”, nu o oglindă a performanţei academice. De asemenea, îi felicităm pe cei care au ales să intre (cu taxă) şi au şi obţinut poziţii bune în Times Higher Education Sustainability Impact Rankings. Dar UBB, aşa cum fac marile universităţi ale lumii – ex. aproape toate primele 25 de universităţi conform clasamentului THE World University Rankings (ex. Cambridge, Columbia, Harvard, Oxford, Princeton, Stanford, Yale etc.) – are o altă viziune despre performanţa academică, care nu se potriveşte cu noua opţiune a Times Higher Education Sustainability Impact Rankings.

În consecinţă, UBB va continua să evalueze permanent evoluţia clasamentelor internaţionale şi să decidă participarea la acestea în funcţie de relevanţa, credibilitatea, transparenţa şi caracterul lor incluziv. În acelaşi timp, UBB susţine principiul conform căruia evaluarea şi compararea performanţei universitare trebuie să servească interesului public şi dezvoltării învăţământului superior la nivel mondial şi naţional, nu să devină dependentă de mecanisme care pot distorsiona activităţile academice sau pot limita accesul echitabil al instituţiilor la procesele de evaluare ale calităţii”, a punctat UBB.