Tarnița-Lăpuștești rămâne proiectul strategic al Hidroelectrica

Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, considerat de ani de zile una dintre cele mai importante investiții energetice ale României, rămâne prioritatea strategică a Hidroelectrica în domeniul stocării energiei. Noul director general al companiei, Dan-Iulius Plaveti, afirmă că obiectivul este finalizarea etapei de autorizare a investiției până în anul 2027.

Într-un interviu acordat publicației Economedia, șeful Hidroelectrica a precizat că dezvoltarea capacităților de stocare reprezintă o direcție investițională concretă, în contextul în care sistemul energetic românesc are nevoie de soluții care să echilibreze producția din surse regenerabile.

„Stocarea energiei este o prioritate investițională concretă, nu o intenție strategică de viitor. Hidroelectrica dezvoltă cel mai amplu portofoliu de stocare în baterii din istoria companiei”, a declarat Dan-Iulius Plaveti.

Tarnița-Lăpuștești, cea mai importantă investiție pe termen lung

Deși compania derulează în prezent mai multe investiții în sisteme de stocare cu baterii, proiectul Tarnița-Lăpuștești rămâne cea mai importantă investiție strategică a Hidroelectrica.

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj va fi construită în județul Cluj și este dezvoltată în parteneriat egal cu compania franceză EDF Power Solutions International.

Potrivit conducerii Hidroelectrica, instalația va avea o capacitate de aproximativ 1.000 MW și va juca un rol esențial în echilibrarea Sistemului Energetic Național, prin stocarea energiei produse în perioadele cu consum redus și livrarea acesteia în orele de vârf.

Compania și-a propus ca până în 2027 să finalizeze etapa de autorizare a proiectului, un obiectiv care ar putea debloca una dintre cele mai așteptate investiții din sectorul energetic românesc.

Investiții de peste 500 de milioane de euro în stocarea energiei

Pe lângă proiectul din Cluj, Hidroelectrica derulează investiții de peste 500 de milioane de euro în sisteme de stocare cu baterii.

Printre proiectele aflate în execuție se numără sistemul de stocare din Parcul Eolian Crucea Nord, cu o capacitate de 36 MW/72 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele luni, precum și sistemul de la Porțile de Fier II, de 64 MW/256 MWh, programat pentru 2027.

Compania pregătește și un proiect amplu pe Sectorul Oltului Inferior, unde intenționează să instaleze capacități de stocare de 200 MW/800 MWh, integrate cu panouri fotovoltaice flotante și centrale hidroelectrice.

Lecțiile unui an dificil pentru Hidroelectrica

Noua strategie de investiții vine după un an dificil pentru companie. În 2025, Hidroelectrica a înregistrat cea mai scăzută producție de energie din istoria sa, de doar 11,85 TWh, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile.

Pentru a-și onora contractele, compania a fost nevoită să cumpere 2,2 TWh de energie de pe piața angro, cu 175% mai mult decât în anul precedent.

Potrivit lui Dan-Iulius Plaveti, obiectivul este reducerea dependenței de nivelul apelor prin dezvoltarea unui mix energetic care să combine hidrocentralele cu parcuri eoliene, fotovoltaice și sisteme de stocare.

Strategia prevede integrarea acestor capacități în așa-numite „centrale electrice virtuale”, capabile să coordoneze producția și stocarea energiei astfel încât să crească predictibilitatea și stabilitatea sistemului energetic.

România are nevoie de capacități de stocare

Necesitatea unor investiții rapide în stocarea energiei a fost evidențiată și de evoluția recentă a pieței. În zilele de 30 iunie și 1 iulie, România a înregistrat cele mai mari prețuri la electricitate din Uniunea Europeană. La 1 iulie, în jurul orei 19.00, energia electrică s-a tranzacționat pe piața internă la peste 5.300 lei/MWh, echivalentul a peste 1.000 de euro, dublu față de Bulgaria.

Specialiștii explică faptul că lipsa unor capacități suficiente de stocare face ca surplusul de energie produs în timpul zilei să nu poată fi utilizat în orele de consum maxim, ceea ce contribuie la volatilitatea prețurilor.

În acest context, proiecte precum Tarnița-Lăpuștești sunt considerate esențiale pentru creșterea flexibilității Sistemului Energetic Național și pentru integrarea unui volum tot mai mare de energie din surse regenerabile.

HINT

În zilele de 30 iunie și 1 iulie, România a înregistrat cele mai mari prețuri la electricitate din Uniunea Europeană. La 1 iulie, în jurul orei 19.00, energia electrică s-a tranzacționat pe piața internă la peste 5.300 lei/MWh, echivalentul a peste 1.000 de euro, dublu față de Bulgaria.