„Orașul” intră în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române

La împlinirea a două decenii de la prima apariție, revista „Orașul”, una dintre publicațiile de referință ale culturii urbane clujene, a intrat în patrimoniul documentar al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca. Cele 70 de numere ale colecției, tipărite într-un format apropiat de cel al unei cărți și ilustrate generos, alcătuiesc astăzi o adevărată cronică a transformării urbane și culturale a Clujului.

Aniversarea „Orașului” a coincis cu predarea efectivă, la data de 13 iulie, a seriei către Serviciul Colecții al bibliotecii filialei clujene a academiei. Amfitrionul evenimentului de la Galeria Academica a fost prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul bibliotecii, care a moderat intervențiile poetului Horia Bădescu și ale arhitectului Ionel Vitoc, fondatorul revistei. De asemenea, pe parcursul manifestării, câțiva dintre cei care au semnat în revistă, prezenți în sală, au evocat personalități și etape care au marcat evoluția „Orașului”, subliniind rolul demersului editorial de „martor al meritocrației clujene”.

Ediție după ediție, revista a documentat transformarea Clujului, dintr-un oraș marcat încă de moștenirea postcomunistă, într-o metropolă care și-a redescoperit identitatea și a împrumutat, fără a-și pierde specificul, dinamica marilor orașe europene. În jurul fundației s-a format, de-a lungul timpului, un colectiv de arhitecți, istorici, universitari, academicieni și oameni de cultură preocupați de moștenirea materială și spirituală a Clujului, precum și de identitatea urbană a acestuia. În mare măsură, aceștia s-au regăsit, începând cu 2006, printre cei peste 400 de autori care, prin articolele semnate, au consolidat prestigiul revistei și al vieții culturale clujene.

Prof. univ. dr. Ioan Chirilă consideră că, de-a lungul timpului, cei care au contribuit la apariția „Orașului” nu au constituit o redacție în sens clasic, ci o comunitate în care s-a coagulat un mozaic de idei. Publicația a rămas locul de întâlnire al unor oameni care au încercat să răspundă unor interogații privind direcția societății românești și care, dincolo de dialogul intelectual, au inițiat și proiecte culturale concrete, cum ar fi taberele de artă de la Vălenii Șomcutei sau muzeul municipal. Directorul bibliotecii a rememorat și idei precum „Clujul, capitală culturală” sau „Centrul de cultură transilvană”, care, deși nu s-au materializat, au arătat societății potențialul și creativitatea intelectualilor clujeni. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă apreciază că preluarea revistei de către Biblioteca Academiei Române, odată cu lansarea ediției aniversare din acest an, reprezintă o nouă deschidere a „Orașului” către mediul academic clujean, inclusiv către consorțiul universitar.

În cuvântul său, Horia Bădescu a afirmat că, timp de 20 de ani, revista a fost un fanion al publicațiilor, care a militat pentru spiritul național și, în general, pentru valorile create de oamenii acestui pământ. „Deși se cheamă «Orașul», revista a fost larg deschisă și spațiului din care s-a constituit societatea românească, satul, cu valorile lui pe care s-a clădit civilizația națională și care, în prezent, sunt pe cale să se piardă”, a susținut poetul Clujului.

Condusă de un arhitect, „Orașul” a urmărit și transformările esteticii urbane, devenind, în fapt, o mărturie directă și relevantă a culturii și civilizației metropolei. De altfel, arh. Ionel Vitoc a remarcat că, editorial, publicația se construiește pe două axe: urbanism și arhitectură, respectiv cultură, literatură și artă. Ca director al revistei și președinte al Fundației Culturale „Carpatica”, acesta consideră că momentul primirii siglei Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române reprezintă o validare a valorii editoriale a revistei și, implicit, a efortului celor care au construit-o. „Cei din jurul meu, începând de la membrii fondatori și până la cei mai noi contributori, sunt oameni deosebiți. Fără acest colectiv nu aș fi realizat nimic. Fiecare a avut nu doar un aport la revistă în sine, ci și la fundația culturală. În cadrul acestei platforme comune, mulți dintre membrii redacției au gestionat și alte manifestări culturale, cum ar fi expoziții de pictură, de arhitectură, conferințe pe diverse teme, în special de istorie, spectacole artistice, diferite cursuri, lansări de carte și altele”, a afirmat coordonatorul revistei, arh. Ionel Vitoc.

„Orașul” – ale cărei ediții sunt adevărate cărți-colecție, remarcabile prin diversitatea tematică – se prezintă ca o consemnare periodică a conștiinței critice a Clujului. Fiind un veritabil magazin editorial, revista răspunde pe deplin exigențelor unei prese culturale și propune o lectură obligatorie pentru arhitecți, urbaniști, istorici și pentru orice locuitor care dorește să înțeleagă trecutul, prezentul și direcția de dezvoltare a comunității clujene.

Prin refuzul de a capitula în fața comercialului, „Orașul” rămâne un bastion al jurnalismului cultural de calitate. Revista are însă, în pofida renumelui Clujului de hub tehnologic, un neajuns important: reprezentarea insuficientă în mediul online. Tocmai această nișare restrânge distribuția acesteia către o audiență mai largă, o neîmplinire deopotrivă pentru autori și cititori, având în vedere valoarea informativă, formativă și artistică a publicației.

Prin integrarea colecției „Orașul” în fondurile Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, cele două decenii de reflecție asupra identității urbane a Clujului capătă și o formă instituțională de conservare. Revista nu mai aparține doar generației care a creat-o, ci devine parte a memoriei culturale a orașului și a țării.

Dan Crișan