Târgul de la Negreni a excelat prin oferta comercianților

Chiar dacă mi-au trebuit aproape 200 de minute să ajung la marele târg al anului din Transilvania, defileul Crișului Repede mi-a încălzit privirile cu verdele care încă nu are paloarea ruginie a blândului anotimp, iar merele și strugurii din curțile gospodarilor, mă tentau să cobor din mașină spre a le savura aroma.

În această frumoasă și bogată toamnă s-a desfășurat și marele eveniment comercial de pe malurile Crișului Repede, care a avut, cum este și firesc, plusurile și minusurile lui.

Plusurile au fost generate de administrația comunei Negreni, coordonată de primarul Dorin Manea și secundul său, Daniel Nistor, care au împrospătat numeroasele alei comerciale cu un nou strat de piatră, au extins și modernizat iluminatul public, iar prin buna înțelegere cu Regionala CFR, trenurile de persoane ce rulează între Cluj -Napoca și Oradea, au oprit în ușa târgului timp de patru zile.

Un alt element de natură organizatorică s-a remarcat în strictețea de a se respecta ordonarea sectoarelor pe tipuri de mărfuri, la care și-a adus contribuția funcționarii Primăriei. Cu unii din ei am și dialogat și îi amintesc pe viceprimarul comunei, Daniel Nistor, pe consilierul local, Vălean Criste, pe doamna Florentina Botiș și colegul său, Răzvan Cristea, care au mărșăluit în târg de la primele ore ale dimineții.

Ba mai mult, a ținut să ne spună dl. Vălean Criste, oamenii sunt capricioși, se ceartă pentru fiecare palmă de teren a standurilor repartizate și trebuie liniștiți, alergând zi lumină pe cele peste 10 ha de teren rezervate târgului. Funcționarul Răzvan Cristea, ingenios, și-a monitorizat cu telefonul deplasarea pe aleile acestui imens spațiu și a concluzionat că la ora amiezii avea parcurși 13 km.

Inimaginabile par a fi cantitățile dimensionale și structurale ale produselor aduse în acest renumit târg, ale cărei rădăcini s-au înfiripat în Evul Mediu și care s-a dezvoltat galopant până azi.

De la trocul practicat, predilect, de moți în acele vremuri cu produse din lemn și până la produsele de confecții, încălțăminte, chimicale, electronice, tot felul de mașinării și artizanat, au muncit multe generații de la noi, dar și din afara țării, deoarece aici găsești de cumpărat tot ce dorești, în afară de avioane, locomotive, armament, care au căutare în zilele noastre, ca să dau doar câteva exemple. Nu vorbesc de droguri, care sunt în vogă, dar nu se știe ce au mai detectat cei îndrituiți cu aceste sarcini de serviciu. Și apropo de servicii, a fost o mobilizare exemplară în această ediție în materie de număr și vigilența polițiștilor, a jandarmeriei, pompierilor și salvărilor cu personal de specialitate.

Aglomerația a fost una fără precedent, mii și mii de târgoveți din județul Cluj și cele învecinate, din țară și chiar din străinătate au avut ce vedea. Ce alege, ce cumpăra, la prețuri ce se puteau negocia, exceptând sectorul alimentație publică care a funcționat non – stop, cu meniuri mult mai diversificate și condiții igienice chiar la nivelul pretențiilor de azi. Sute de mese, bănci și scaune au fost protejate sub copertine bine iluminate, au fost puși saci de plastic pentru resturile alimentare și farfuriile și tacâmurile de plastic de unică folosință.

În acest an a sporit și sectorul agricol unde au fost valorificate produse de sezon, dar și o mare varietate de sucuri, dulcețuri, puieți din diferiți pomi fructiferi , flori, produse apicole. Și tot pentru sectorul agricol au fost disponibile multe unelte și mici utilaje, iar pentru caii de tracțiune a existat o întreagă recuzită.

În zona composesoratului din stânga Crișului au mișunat căutătorii și ofertanții de suveniruri mai deosebite și împătimiții antichităților care s-au găsit din belșug, din țară și mai de departe. Acolo am întâlnit multe persoane care negociau în limbile maghiară, germană, engleză și slavă. De altfel, între miile de autoturisme parcate în curțile localnicilor, contracost, pe aliniamentul drumului european și pe străzile adiacente ale Negrenilor, multe aveau numere de înmatriculare străine, semn evident că Târgul de la Fechetău este un târg european.

Dar este vorba și de cantitățile enorme de îmbrăcăminte și încălțăminte second hand care se descarcă anual aici, ocupând aproape 40 % din suprafața târgului cu vechiturile aruncate de europeni pentru a scăpa de ele. Contrastul este izbitor între sectoarele cu haine noi și cele purtate și aruncate în brațele unor chilipirgii din România.

An de an, Primăria Negreni are ce igieniza, adunând zile întregi gunoaiele de pe aceste 10 ha dintre care cele mai voluminoase provin din spațiile închiriate de acești afaceriști cu materiale second hand care vin la Negreni cu tone de vechituri din toată țara.

Dumitru VATAU