Sindromul hemolitic uremic (SHU)

Există două forme de SHU: SHU asociat cu boală diareică şi SHU neasociat cu boală diareică. Majoritatea cazurilor cu boală diareică sînt precedate de o infecţie enterică cu Escherichia Coli enterohemoragic, serotipul O157:H7, ce produce verotoxina Shiga.
Forma fără boală diareică apare la cei cu afecţiuni maligne, după transplant de organe, sau după anumite medicamente (citostatice mai ales).
Sindromul hemolitic uremic cu boală diareică are predilecţie pentru copiii de 7 luni – 6 ani, dar poate fi şi la adulţi uneori. Este precedat cel mai des de un episod de gastroenterită cu: febră, vărsături, dureri abdominale şi scaune diareice, cel mai frecvent sanghinolente. El se caracterizează tipic prin: insuficienţă renală acută, anemie hemolitică microangiopatică şi trombocitopenie. Denumiri cunoscute pentru sindromul hemolitic uremic sînt: colita hemoragică, boala hamburger sau infecţia enterică cu Escherichia coli 0157:H7.

Epidemiologii din SUA spun că sindromul hemolitic uremic se întîmplă la aproximativ 0,5-1 caz/100.000 locuitori cu o prevalenţă maximă la grupa de vîrstă 1-5 ani, la care incidenţa maximă este de 6 cazuri)100.000 locuitori pe an.
Contaminarea unor alimente (lapte, carne insuficient preparată termic, fructe, legume), a apei (de băut sau din bazinele de inot) şi nerespectarea normelor generale de igienă pot declanşa episoade epidemice, ades cu final vital imprevizibil. Fiind urgenţă medicală, tratamentul implică măsuri terapeutice extreme: dializă, medicamente cu corticosteroizi, transfuzii de masă eritrocitară şi trombocite.
Prevenirea îmbolnăvirilor se face prin: igiena mîinilor prin spălare eficientă, igienă alimentară strictă, în special spălarea intensivă a legumelor şi fructelor înainte de a fi consumate. Apa ce se consumă trebuie să fie testată periodic şi clorinată corespunzător.
Dr. Liana Monica Deac
Medic primar epidemiolog