Simeze Clujene:  „ÎnSEMNe” – Cosmogonia în email a lui Elekes Gyula

O expoziție care se trăiește cu întreaga ființă, ca o imersiune treptată într-un timp primordial este cea deschisă marți la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, a artistului Elekes Gyula, sugestiv intitulată „ÎnSEMNe”. Expoziția este organizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita.

Sălile Palatului Bánffy sunt legate printr-un fir invizibil și indivizibil, în această expoziție. Panotajul minuțios construiește un continuum spațio-temporal; din încăpere în încăpere, curatorii și artistul reușesc să spună o poveste. Iar această poveste este despre creație și despre ființire – o meditație vizuală ce glisează continuu între cosmogonia ab initio și fragilitatea existenței umane.

Născut în 1960 la Odorheiu Secuiesc, unde creează și astăzi, Elekes Gyula poartă cu sine rigoarea unei formații de grafician (absolvită la Liceul de Artă din Târgu Mureș) sublimată, începând cu anii 1980, în alchimia complexă a emailului. Cu o ucenicie aprofundată în centre de creație din Germania și Spania și impregnat de spiritul Simpozionului Internațional de la Kecskemét (frecventat constant între 1990 și 2017), artistul este astăzi unul dintre puținii maeștri ai acestei tehnici din Europa. Dimensiunea sa pedagogică – materializată în atelierul fondat în 2002 la Odorheiu Secuiesc – reflectă dorința de a transmite mai departe un meșteșug hipnotic și solicitant. Distins cu premii prestigioase precum Pro Cultura Hungarica (2011), Bessenyei György (2022) și Ferenczy Noémi (2024), cu participări la expoziții în Europa, China, SUA sau Japonia, Elekes Gyula aduce la Cluj rigoarea unui dialog fascinant cu focul.

Așa cum remarca Kis-Pállukács Hajnal în discursul de deschidere, imaginea ia naștere la granița fină dintre calcul și imprevizibil:

„În arta lui Elekes Gyula, imaginea ia naștere la întâlnirea dintre rigoare și imprevizibil. Pulberea de sticlă, suportul de cupru și focul nu sunt doar elementele tehnice ale emailului, ci definesc o poetică a transformării. Suprafața se construiește prin depuneri și arderi succesive, într-un proces în care intenția artistului se confruntă permanent cu legile materiei. Culoarea trebuie anticipată, temperatura controlată, iar hazardul devine parte a unei practici îndelung exersate. Precizia unui meșteșug vechi coexistă cu energia unui eveniment imposibil de reprodus în mod identic. (…) Între pulbere de sticlă și cupru, desen și incandescență, trecutul și prezentul se așază în straturi succesive. Materia păstrează urmele transformării, iar imaginea devine un spațiu în care memoria continuă să se rescrie.”

Datorită acestei structuri tridimensionale, arta nu rămâne suspendată pe perete: ea iese în întâmpinarea privitorului, devine palpabilă, capătă relief, formă și densitate.

Ciclul Genesis și arhetipurile existenței

Pășind în expoziție, suntem întâmpinați de sculptura simplă, dar încărcată de sacralitate, a bobului de grâu, urmată curând de imaginea Pâinii – o lucrare sculptură-tablou ce condensează prima mare creație a omului din rodul pământului. Totul pregătește privitorul pentru punctul central și cel mai captivant, după părerea mea, al expoziției: ciclul Genesis.

Format dintr-o secvență de opt tablouri concepute sub forma unor piese de puzzle, ciclul ne propune o parcurgere a Creației într-un dublu sens. Simțim în aceste compoziții prezența unui Deus Artifex – o figură nepalpabilă în sine, dar care se lasă intuită treptat: în haosul primordial, în mișcarea apelor, în lumina solară, în natură și, în cele din urmă, în chipul omului. Aici intervine o oglindire profundă: artistul însuși devine un dumnezeu al propriilor creații, dar un creator care nu domină orgolios, ci se supune cu smerenie Frumuseții Supreme, artei sale și legilor imprevizibile ale materiei.

Suntem absorbiți într-un univers hipnotic, unde granița dintre privitor și poveste se dizolvă: devenim parte din cele mai vechi mituri ale lumii. Așa cum sugerează și titlul ÎnSEMNe, vocabularul vizual al lui Elekes Gyula este un repertoriu arhetipal: chipul și corpul uman, copacul, sămânța, figura animală, aripa, crucea, discul solar, spirala. Toate acestea își trag seva din iconografia creștină, din ornamentul popular, din mitologie și din memoria familială.

Trecerea de la cosmic la uman se face lin, spre reprezentări esențiale ale emoției și ale moștenirilor profane: lucrări precum Nostalgia, Generații sau Instinct matern. Totuși, această secvență terestră se topește inevitabil în avertismentul metafizic Sic transit gloria mundi, readucându-ne la sentimentul începutului și al sfârșitului, la acea prezență divină care deschide și închide ciclul lumii. Exigența acestei esențializări năucitoare te cuprinde și nu îți mai dă drumul.

Vernisajul: Sinestezie și dialog cultural

Reflecțiile estetice generate de creațiile artistului au fost amplificate la vernisaj de o armonie sonoră deosebită, oferită de Cári Tibor Trió (Cári Tibor – pian și compoziție, Dávid Anna – vioară, Szabó J. Attila – violoncel), a căror muzică a învăluit spațiul într-o atmosferă caldă, contemplativă.

Prezența doamnei Bartalis Izabella, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita, a pus în lumină importanța parteneriatului instituțional și locul pe care diversitatea culturală a Clujului îl oferă manifestărilor artistice de anvergură, deschizând punți esențiale între regiuni și tradiții creatoare.

La rândul său, artistul Elekes Gyula a transmis publicului emoția și generozitatea unui parcurs de o viață, punctând unicitatea acestei tehnici:

„M-ați onorat cu prezența dumneavoastră. Expoziția este vernisată datorită Muzeului de Artă, colegilor, lucrătorilor, organizatorilor, celor care au panotat și au fixat lucrările. În 2022 m-au ajutat din nou să vernisez o expoziție personală; le mulțumesc lor și tuturor celor care m-au sprijinit. Aceasta este a 85-a expoziție personală a mea – am avut ocazia să expun de la Stockholm până în Rusia, în foarte multe împrejurări, și este o deosebită plăcere că pot expune și la Cluj-Napoca. Eu lucrez în arta emailului din anii ’80 și încerc să-i cunosc tainele în această formă. Este o vrăjire, o frumusețe să lucrezi cu acest material; cere multă migală, atenție și, din această cauză, suntem din ce în ce mai puțini – nu doar în țară, ci chiar în Europa – care ne mai ocupăm de acest domeniu.”

O expoziție eveniment

Cea de-a 85-a expoziție personală a lui Elekes Gyula este un eveniment cultural de o rezonanță aparte, cum rar s-a mai văzut pe scena clujeană. „ÎnSEMNe” ne amintește că viața însăși este o poveste, că o zi simplă poartă în ea germenii cosmicului și că prin creativitate omul dă sens lumii.

Expoziția rămâne deschisă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca până pe 20 septembrie 2026. Este o invitație deschisă la contemplare și la recuperarea urmelor esențiale ale ființei noastre, o experiență hipnotică ce merită trăită de fiecare privitor în căutare de frumos și înțelegere.

 Mara A. MUNTEAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.