Serbia și minoritățile naționale

Serbia a făcut progrese, în ultimii cinci ani, cu privire la punerea în practică a angajamentelor din cadrul Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare (ECRML), dar sunt necesare promovarea educaţiei bilingve, utilizarea limbilor minoritare în media pe scară largă şi consolidarea consiliilor naţionale ale minorităţilor naţionale, a declarat comitetul de experţi al acestui tratat al Consiliului Europei, în noul său raport ce analizează situaţia până în octombrie 2022.

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a intrat în vigoare în 2006 în Serbia. Ea se aplică limbilor albaneză, bosniacă, bulgară, bunjevac, croată, cehă, germană, ungară, macedoneană, romani, română, ruteană, slovacă, ucraineană şi vlahă. Raportul prezintă imagini ale situaţiei privind fiecare din aceste limbi şi apreciază dacă situaţia s-a ameliorat sau s-a deteriorat ori dacă este neschimbată.

Raportul relevă că în general Serbia a realizat progrese în implementarea ECRML. Comitetul de experţi a remarcat cu satisfacţie că procesul de introducere a limbilor minoritare în uzul oficial a continuat şi s-a accelerat. Chiar dacă aceste progrese merită să fie salutate, trebuie ca mai multe comune unde limbile minoritare, printre care romani şi ucraineană, au fost folosite în mod tradiţional să le introducă în uzul oficial.

Educaţia în limba minoritară este organizată la diferite niveluri pentru albaneză, bosniacă, bulgară, croată, ungară, română, ruteană şi slovacă. ”Acest model funcţionează foarte bine şi conduce la rezultate bune”, arată raportul.

Lipsă de disponibilitate 

Mai multe limbi minoritare sunt predate în cadrul materiei opţionale ”limbă maternă cu elemente ale culturii naţionale”, cu numai două ore pe săptămână, o situaţie care nu le permite elevilor să obţină un bun nivel de cunoaştere a limbilor minoritare. Unele limbi minoritare nu sunt utilizate deloc la anumite niveluri de educaţie. În anumite cazuri, există o lipsă de disponibilitate şi continuitate a educaţiei în limba minoritară la niveluri preşcolar, primar şi gimnazial. Pentru a remedia aceste lacune, este nevoie de extinderea şi/sau organizarea educaţiei bilingve, întrucât acesta este singurul model din Serbia ce răspunde în prezent cerinţelor minimale ale ECRML, scriu autorii raportului.

Potrivit aceluiaşi raport, majoritatea limbilor minoritare din Serbia sunt utilizate în procedurile penale şi civile, dar nu şi în cele administrative; o asemenea utilizare ar trebui să fie încurajată.

Limbile minoritare nu sunt utilizate în contactele cu autoritățile

Cu excepţia limbii ungare, limbile minoritare nu sunt utilizate în contactele cu filialele locale ale autorităţilor naţionale sau utilizate de către acestea. Ele sunt folosite într-o anumită măsură în contactele cu autorităţile locale la nivel de comună.

Limbile minoritare sunt folosite în emisiuni de radio şi televiziune publice şi private. Chiar dacă situaţia este în general pozitivă, comitetul de experţi reia recomandarea anterioară de a se extinde durata emisiunilor difuzate în limbile minoritare, de a spori frecvenţa difuzării lor şi de a propune conţinuturi de natură diferită în scopul atragerii diferitelor generaţii. Raportul le recomandă autorităţilor sârbe să dezvolte, pentru fiecare limbă minoritară, un plan global de difuzare în media.

Al cincilea raport de evaluare al comitetului de experţi al Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare se bazează pe informaţiile comunicate de surse guvernamentale sau neguvernamentale, în special pe cele obţinute în timpul vizitei efectuate de comitet în Serbia în octombrie 2022.