“Scăderea forței de muncă reprezintă una dintre principalele consecințe ale abandonului școlar”

Guvernanții au decis înfiinţarea, la nivelul Cancelariei prim-ministrului, a Grupului de lucru inter-instituţional pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar.

Problema, devenită stringentă mai ales în ultima perioadă, în contextul pandemiei de coronavirus, este semnalată și de unii parlamentari clujeni, care atrag atenția asupra necesității unei astfel de inițiative, sau dimpotrivă, o consideră inutilă. În opinia unora, problema abandonului școlar și mai ales soluțiile pentru prevenirea acestuia ar trebui cuprinse în Legile Educației.

“Orice efort pentru combaterea abandonului școlar este de apreciat, dar consider că atenția ar trebui concentrată mai ales pe noua lege a educației astfel încât acolo să fie identificate cele mai bune soluții pentru prevenirea acestui fenomen” , a declarat deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin.

„Mereu am susținut proiectele care au ca scop reducerea abandonului școlar fiindcă această problemă va fi mult mai puternic resimțită în viitor.

Un grup de lucru unde să fie implicat mediul decizional, mediul privat și societatea civilă reprezintă cea mai bună soluție pentru rezolvarea acestei probleme fiindcă doar cu un efort comun rezultatele vor fi pe măsura așteptărilor”, a spus și deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan.

„Subiectul abandonului școlar este într-adevăr extrem de important și orice acțiuni de natură să contribuie la diminuarea drastică a acestui fenomen extrem de negativ este binevenită. Deci înființarea acestui grup de lucru este și necesară și oportună însă ideea este ca el să și producă rezultate și să nu fie, așa cum ne-au obișnuit PSD și PNL doar o manevră pentru publicitate”, a afirmat senatorul USR de Cluj, Ciristian Bordei.

„Înființarea unui grup de lucru pe tema abandonului școlar sună a …îngroparea unui subiect, dar cu aparența că se lucrează, că Guvernul e adânc preocupat. Problema nu e nouă, nu a apărut peste noapte și ar trebui să fi existat de mult „grupuri de lucru” în cadrul ministerelor de resort cu acest subiect. Mai mult, trebuiau să fi venit de mult cu soluții. Problema e că legile educației – forma finală, trimisă în Parlament, se anunță a fi publicate astăzi și e nevoie de un subiect care să acopere nemulțumirile cetățenilor față de modificările de ultimă oră, de impact”, a precizat liderul USR Cluj, deputatul Oana Murariu.

Cu adevărat în ceea ce privește abandonul școlar în România cifrele sunt alarmante. Conform ultimelor studii realizate ne situăm în topul țărilor cu cea mai mare rata de abandon școlar.

Constituirea unui grup de lucru pentru combaterea acestui fenomen este mai mult decât oportună, este necesară. Avem nevoie de un plan coerent care să stopeze absenteismul și abandonul școlar.

Din păcate, ceea ce s-a realizat până acum a fost insuficient și vedem acest lucru în urma studiilor realizate și, mai ales, acest lucru se reflectă pe piața muncii. Scăderea forței de muncă reprezintă una dintre principalele consecințe ale abandonului școlar.

Prin prisma meseriei mele, cea de profesor, am susținut mereu inițiativele ce vor să aducă un plus de valoare sistemului de învătământ. Este datoria noastră să formăm generațiile viitoare, însă avem nevoie de un plan coerent și autorități competente care să conlucreze cu noi, profesorii, pentru stoparea acestui fenomen mult prea răspândit în România.

Este important ca acest grup de lucru să fie format din specialiști ce provin din diverse domenii, nu doar cel al educației, căci factorii care duc la abandonul școlar în rândul copiilor sunt atât de natură socială, economică cât și etnică.

Nu trebuie să uităm că educația constutie principalul suport pentru crearea unei societăți durabile și prospere, astfel, acest aspect trebuie să se afle în agenda guvernanților”, a spus liderul PSD Cluj, Alexandru Cordoș.

„Este nevoie de dialog și cercetare reale pentru a găsi cauzele abandonului școlar. Dar căutarea trebuie să fie reală, nu doar cu asociații neo-comuniste.

Cauzele abandonului școlar cred că sunt destul de clare: lipsa de atractivitate și de utilitate practică a absolvirii unei școli; lipsa transportului școlar și a hranei pentru cei nevoiași, care devin tot mai mulți – peste 40% dintre copii sunt supuși riscului de sărăcire; utilizarea ecranului digital – o unealtă care distruge nu doar învățământul, ci chiar mintea celor mici; promovarea agresivă a ideologiilor de gen/LGBT, a hiper-sexualizării, care scad foarte mult capacitatea și interesul pentru școală; multe materii inutile, care ar trebui să fie cel mult capitole în materiile clasice; scăderea numărului de ore la materiile clasice astfel încât acestea devin neinteligibile, neatractive, cu o aparentă neaplicabilitate practică și prea complexe; încurajarea superficialității prin învățarea mecanică, inutilă, prin bacalaureat grilă și lipsa de autoritate a cadrelor didactice.

Sunt multe alte cauze, care sunt sistematic ignorate în dialogul pe care Guvernul îl mimează în privința învățământului.

Modul de decizie a acestui grup de lucru inter-instituţional, în urma unei întâlniri cu un ONG, foarte onorabil, dar fără profil educațional, arată neseriozitatea demersului.

Suntem obișnuiți cu pseudo-dezbaterile pe legea educației și cred că această nou comisie e doar o formă de pseudo-dialog, care va servi drept paravan la o schimbări dezastroase”, a afirmat deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa.

Grup de lucru la nivelul guvernului

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în cadrul căreia principalul punct de discuţie a vizat măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în urma întâlnirii şeful Executivului a decis înfiinţarea, la nivelul Cancelariei prim-ministrului, a Grupului de lucru inter-instituţional pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, sub coordonarea consilierului de stat Sorin Costreie.

„Participanţii au arătat că este nevoie de coordonarea eforturilor pe care instituţiile responsabile le derulează în acest sens, în domenii complementare educaţiei, precum cel al muncii, familiei şi tineretului ori al sănătăţii.
Premierul a subliniat că noile legi ale Educaţiei, parte a Proiectului România Educată, alături de investiţiile demarate deja pentru modernizarea şi dotarea şcolilor şi de finanţarea mecanismelor care să stimuleze atât performanţa elevilor, cât şi prezenţa lor, trebuie susţinute prin implicarea tuturor ministerelor şi autorităţilor locale”, se arată în comunicat.

La întâlnire, din partea guvernamentală, au mai participat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, şi reprezentanţi ai Ministerelor Educaţiei şi Justiţiei.

Anca COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut