România vrea certificare europeană pentru lâna de oaie Ţurcană. Acum, lâna nu este folosită în țară

Cu toate că, în prezent, nu este folosită aproape deloc în România, țara noastră ar putea deveni al doilea stat din Uniunea Europeană care va cere înregistrarea ca produs agricol lâna de oaie Ţurcană pe o schemă de calitate europeană, după Marea Britanie, care a obţinut în anul 2011, pe când era membră a UE, certificarea lânii de oaie Shetland cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

O analiză făcută de Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu arată că, la ora actuală, România are o mare problemă cu valorificarea unei foarte mari cantităţi de lână de oaie din rasa Ţurcană, întrucât fibra grosieră îşi găseşte cu greu utilitate în industria textilă.
În anul 2007, în tratatul României de aderare la UE, în anexa 1, lâna nu a fost introdusă ca produs agricol şi din această cauză au apărut o serie de probleme în accesarea de fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru achiziţia de echipamente pentru spălarea şi prelucrarea lânii.

În anii 2017- 2020, România colecta aproximativ 15.000 de tone de lână care luau aproape integral calea exportului, una dintre destinaţii fiind Turcia. Din cele 15.000 de tone de lână, 80%, adică 12.000 de tone, era lâna de oaie din rasa Ţurcană. Această rasă locală predominantă a fost aclimatizată de foarte mult timp pe teritoriul Romaniei, fiind foarte rezistentă atât pentru păşunatul la câmpie cât şi pentru pajiştile alpine. Cele mai multe efective se regăsesc în zona Banatului şi a Dobrogei, iar producţia de lână de la o oaie Ţurcană este în medie, de 3,5 kg o dată pe an, în sezonul pentru tuns, care începe în luna mai. România are în prezent un efectiv de aproximativ 10 milioane de capete de ovine, din care 8 milioane reprezintă rasa Ţurcană.
Înainte de 1990, România avea în jur de 22 de milioane de ovine, din care 60% erau din această rasă. În acele vremuri lâna se valorifica integral, iar cea de Ţurcană era folosită în principal ca material textil de uz industrial, respectiv pentru saltele, covoare de trafic intens, preşuri, lavete, dar şi ca material de protecţie termică la încălţăminte. De asemenea, din această lână se mai făceau pături şi plapume.

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu şi trei Asociaţii de crescători – Asociaţia crescătorilor de ovine din Sibiu – ACOS Mărginimea, Eco Mioriţa şi Asociaţia judeţeană a crescătorilor de ovine şi caprine – AJCOC Mărginimea – vor depune documențația pentru certificarea lânii de oaie Ţurcană cu Indicaţie Geografice Protejată (IGP) la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru evaluare şi ulterior va fi trimisă Comisiei Europene pentru certificare.

România are în prezent 10 produse alimentare protejate la nivel european, în general produse din carne, lapte şi peşte, dar şi nouă băuturi spirtoase din fructe, însă în registrul Uniunii Europene al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise orice alte produse agricole, precum fânul, lâna, cârmâzul sau florile şi plantele ornamentale.