Regina zborului românesc va avea bust la Cluj-Napoca

Un bust în memoria eroinei mondiale cu record absolut la parașutism Smaranda Brăescu ar urma să fie amplasat la Cluj-Napoca. Demersul a fost făcut de Filiala Cluj a Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii a depus la Primăria Cluj-Napoca. În acest sens a fost depusă deja documentația de obținere a Certificatului de urbanism pentru bustul primei femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România.

Bustul ar urma să fie amplasat în fața Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, în partea opusă statuii generalului Gheorghe Mărdărescu.

Parlamentul României a instituit prin lege anul 2022 ca „Anul Smaranda Brăescu”, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea de către aviatoarea Smaranda Brăescu a recordului mondial absolut la paraşutism.

Performanța a fost atinsă la 19 mai 1932 în Statele Unite al Americii în urma unui salt realizat de la înălțimea de 7.233 de metri, cu durata de 25 de minute, record omologat de aeroclubul din Washington.

Pentru a marca acel moment, în perioada 10-26 octombrie o delegație a ARPIA Smaranda Brăescu Cluj condusă de comandorul Laurențiu Buzenchi va fi prezentă în California la o serie de actiuni aniversare. Astfel, sâmbătă 15 octombrie la Los Angeles va fi prezentat filmul Mandița, dedicat vieții și activității eroinei aerului, Smaranda Brăescu. Filmul este realizat în limba română cu subtitrare în engleză.

La eveniment vor vorbi Ileana Costea, profesor emerit la Universitatea de Stat din California, comandantul Laurențiu Buzenchi, președintele ARPIA Cluj, colonelul Cornel Mituț, regizorul de film al Trilogiei „Măndița” și Cosmin Dumitrescu, consul General al României la Los Angeles.

Duminică, 16 octombrie, la Biserica romano-catolică a comunității românilor din Los Angeles va avea loc o slujbă de pomenire a Smarandei Brăescu. Un eveniment omagial va avea loc și la Sacramento în 22 octombrie.

În program mai sunt prevăzute vizite la Laboratoarele NASA, la muzee de aviație, întâlniri cu membrii comunităților române. În California de sud partenerul la manifestările dedicate omagierii Smarandei Brăescu este Academia Româno-Americană de Arte și Științe iar în Nord Fundatia Historical Events.

„Smaranda a obținut licența de pilot în SUA în 1932, fiind prima femeie din Europa care a reușit acest lucru. În cele din urmă și-a atins obiectivul în cariera de pilot în 1936, prin traversarea singură a Mării Mediterane într-un avion monomotor”, au transmis organizatorii. 

Titlul european la paraşutism

Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănţeşti din judeţul Galaţi. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie cîştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătînd distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an 1932, la 19 mai, la Sacramento în SUA, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit cu doar cîţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său la Sacramento a fost omologat de aeroclubul din Washington . Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri.

Distincţia supremă pentru aviaţie

Pentru cel de al doilea record, românca a primit Distincţia supremă pentru aviaţie- Bereta de Aur. Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activînd ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Începînd cu 1946, viaţa reginei zborului românesc se complică foarte tare. şi asta deoarece Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa), un memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat delegatului american, care, la rîndul său, l-a predat celui sovietic.

În urma acestui demers, peste o sută de personalităţi sunt anchetate şi condamnate, în cadrul unui proces sumar, de numai o săptămână. Smaranda Brăescu reuşeşte însă să se ascundă, scăpând de executarea pedepsei de doi ani de închisoare primită pentru gestul său de a condamna falsificarea alegerilor. Cercetările făcute după 1990 arată că Smaranda Brăescu s-a călugărit sub numele de Maria Popescu, fiind adăpostită şi îngrijită cu mare discreţie de măicuţele greco-catolice de la Jucu. La 2 februarie 1948 pierde lupa cu o boală nemiloaasă, fiind înmormântată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul central din Cluj-Napoca.

Cosmin PURIȘ