Răsturnare de situaţie în cazul primarului de la Cojocna

Ţărănistul Teodor Bucur ar putea fi instalat în funcţia de primar al comunei Cojocna după ce Tribunalul Cluj a dispus anularea ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului acestuia din cauză că avea o condamnare penală definitivă. Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis, în 19 iulie, ordinul prin care se constata încetarea mandatului lui Tudor Bucur de primar al comunei Cojocna. Prefectul Vuşcan a luat această decizie după ce s-a constatat că ţărănistul Teodor Bucur, ales primar la alegerile din 5 iunie, avea din 2014 o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune. Potrivit Legii privind statutul aleşilor locali, calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul condamnarii, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Conform legii, calitatea de primar încetează înainte de expirarea duratei normale a mandatului dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o condamnare; hotărârea judecătorească prin care a fost pronunţată să fie definitivă; pedeapsa să conste în privarea de libertate (închisoare).

Teodor Bucur (PNŢCD) a fost trimis în judecată în 2011 de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru înşelăciune şi instigare la fals în declaraţii. În aceeaşi cauză au mai fost trimise în judecată alte 19 de persoane pentru aceeaşi infracţiune. Cele 20 de persoane au fost acuzate că au obţinut prin înşelăciune şi fals ajutoare de refugiaţi de la Casa de Pensii.

Potrivit rechizitoriului, Teodor Bucur “a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor în cazul unor persoane care nu puteau să facă dovada calităţii de refugiat”. Anchetatoriii arătau că Bucur s-a folosit de 12 persoane înaintate în vârstă şi cu probleme medicale din comuna Cojocna, pe care, sub pretextul că le ajută cu consultaţii medicale, le-a dus să dea declaraţii autentice cu privire la calitatea de refugiaţi a unor persoane pe care nu le cunoşteau. În urma procesului de fond, Bucur a primit patru ani de închisoare cu executare însă în apel, în 31 ianuarie 2014, instanţa i-a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare. Bucur a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă i s-a respins acţiunea. Cum nu i s-a aplicat pedeapsa accesorie de a alege şi a fi ales, Bucur a candidat la Primăria Cojocna din partea PNŢCD. În urma votului din 5 iunie, ţărănistul a ieşit câştigător. În baza legii, Prefectura a fost demarat procedura de constatare a încetării mandatului lui Bucur înainte de termen din cauză că are o condamnare penală definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, dar acre a fost suspendată. După emiterea de către prefect a ordinului de încetare de drept a mandatului lui Bucur, ţărănistul a solicitat în instanţă anularea actului emis de Ioan Gheorghe Vuşcan. În urma procesului, Tribunalul Cluj a admis acţiunea lui Teodor Bucur, dispunând anularea ordinului prefectului şi repunerea în funcţie a lui Teodor Bucur. Hotărârea instanţei nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Apărătorul lui Teodor Bucur, avocatul Romulus Luca susţine că dispoziţia legală invocată de prefect pentru a emite ordinul de încetare de dpret a mandatului lui Teodor Bucur se referă doar la referă doar la condamnările definitive pronunţate, în timpul mandatului, ceea ce în prezenta situaţie nu este cazul. Luca spune că odată cu sentinţa Tribunalului Cluj, Bucur trebuie reinstalat în funcţie precizând că potrivit normelro juridice în vigoare nu ar mai exista cale de atac în această cauză şi că prevederea din munuta sentinţei cu privire la dreptul la recurs ar fi o eroare materială. „Conf art 69 aliniatul 5 din Legea 2015 hotârîrea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”, a precizat avocatul.

Cosmin PURIŞ