Alexandru Rogobete are robinetul din care va curge peste un miliard de euro pentru investițiile medicale din Cluj

Ministerul Sănătății garantează finanțarea proiectelor majore de infrastructură spitalicească din județul Cluj, a căror valoare totală depășește pragul de un miliard de euro. Aflat într-o vizită de lucru la Cluj-Napoca, unde a evaluat șantierele și unitățile medicale din oraș, secretarul de stat Alexandru Rogobete a precizat că peste 80% din aceste fonduri sunt deja securizate prin contracte ferme din fonduri europene, parteneriate cu BEI și programe naționale, fără a pune presiune pe bugetul de stat.

La Cluj-Napoca sunt în derulare sau pregătite mai multe obiective de infastructură medicală de mari dimensiuni. Printre acestea se numără Spitalul Regional de Urgență, investiție de peste 650 de milioane de euro, Spitalul Regional de urgență pentru copii-peste 200 de miliaone de euro, Spitalul multiorgan-peste 200 de milioane de euro, extinderea Institutului de Oncologie din Cluj-Napoca, aproape 30 de milioane de euro și mansardarea Institutului Inimii din Cluj-Napoca. Pe lângă acestea mai e nevoie de investiții masive la Spitalul CFR, dar și la unitățile medicale din celelate orașe clujene pentru a se asigura condiții la cerințele actuale astfel încât pacienții să-și rezolve problemele medicate cât mai aproape de casă și să nu fie nevoiți să vină la Cluj-Napoca pentru a aglomera spitalele de aici.

Întrebat de ziarul Făclia de Cluj de unde va asigura finanțare pentru aceste obiective, ministrul Alexandru Rogobete a dat asigurări că peste 80% din aceste fonduri sunt deja securizate prin contracte ferme din fonduri europene, parteneriate cu BEI și programe naționale, fără a pune presiune pe bugetul de stat.

„E o întrebare foarte simplă! 80% din suma respectivă este deja bugetată. Dacă vorbim de Spitalul Regional de Urgență din Cluj, suma provine dintr-un program național cu Banca Europeană de Investiții și bugetul este asigurat până la operaționalizarea spitalului. Deci nu discutăm despre un efort suplimentar bugetar. Acolo este contract semnat, nu poate să-l mai schimbe nimeni, mergem până la capăt, la final se trage linie și acesta este spitalul.

Spitalul de Copii, așa cum v-am spus, din Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate, e o multisursă construită în parteneriat Ministerul Sănătății – Ministerul Fondurilor Europene – Ministerul Finanțelor. Celelalte surse de care vorbim, mare parte din ele sunt fonduri europene din programe operaționale pe Sănătate, care sunt contractate. Dacă vorbim în special de Oncologie, acolo au contractate majoritatea sumelor. Programul se închide în anul 2028, deci nu e un efort bugetar suplimentar.

Micile dotări — robot, PET-CT și ce am mai spus aici, inclusiv ce mai e nevoie pe la terapii, mă rog, dotări cu echipamente — se fac din bugetul Ministerului Sănătății, iar Clujul a beneficiat în fiecare an, majoritatea spitalelor, de investiții substanțiale direct din bugetul Ministerului Sănătății. Mai există programul național cu Banca Mondială, de exemplu cel cu care s-au construit centrele de angiografie în România, care va continua începând de anul viitor cu o nouă sursă de finanțare”, a spus Rogobete.

Ministru s-a aflat sâmbătă la Cluj-Napoca unde a vizitat mai multe obiective medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și compania Terapia. Rogobete a ocolit însă doupă obiective majore din sistemul medicale-șantierul Spitalului Regional de Urgență și Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca.

„Am vizitat pe rând obiectivele importante din sistemul medical din județ și din regiune.

Am început cu Spitalul pentru Copii, clădirea Veche, unde am văzut cu ochii mei realitatea așa cum este ea: medici excepționali, asistente medicale bine pregătite, infirmiere, personal medical dedicat, dar un spațiu, o infrastructură care nu îi ajută și nu îi avantajează.

Apoi am vizitat șantierul Spitalului Regional de Copii, care se află în construcție, șantier care a fost început de către Consiliul Județean Cluj, de către domnul președinte Tișe și pentru care am găsit o sursă de finanțare de aproximativ 200 de milioane de euro — fonduri nerambursabile și fonduri rambursabile, o mixtură din Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate —, unde în perioada imediat următoare vor începe verificările și evaluarea proiectului care este deja depus de către Consiliul Județean. Eu cred că la începutul anului se va semna, așa cum am spus și acolo, contractul de finanțare, astfel încât lucrările să poată continua în condiții optime.

Am vizitat apoi Spitalul de Boli Infecțioase, unde am găsit un colectiv care m-a impresionat, un colectiv unit, un colectiv dedicat pacientului, un colectiv dedicat performanțelor și vreau să-i felicit în continuare pentru activitatea pe care au depus-o și pe care o depun, atât pe ei, cât și pe manager. Se vede că sunt uniți și se vede că își doresc întotdeauna să facă mai mult, iar asta e un lucru important pentru orice spital.

De acolo am vizitat Institutul de Oncologie din Cluj, unde am văzut investițiile realizate de Ministerul Sănătății în ultimii doi ani de zile. Am stat de vorbă cu medicii, am întâlnit și am stat de vorbă cu o pacientă care m-a, repet, m-a emoționat. O pacientă care era mulțumită de serviciul medical oferit în instituție, iar ăsta, de fapt, e cel mai corect și cel mai bun feedback care poate veni de la oricine — atunci când un pacient spune direct că este mulțumit, că nu se aștepta ca în România să avem astfel de servicii medicale. Este un semnal foarte bun și vă dați seama că pentru mine, ca ministru al Sănătății, e un feedback important.

Acolo am vizitat, așa cum am spus, compartimentul de radiologie și imagistică, care a fost dezvolvat cu bani de la Ministerul Sănătății, și sala de operație unde s-a instalat robotul chirurgical finanțat la începutul acestui an din bugetul de stat. Am vizitat bucătăria spitalului unde, mă rog, din discuție în discuție, i-am propus șefei nutriționiste dieteticiane de acolo să fie consilierul meu onorific pentru această zonă. Împreună cu echipa de la IOCN, voi forma un grup de lucru la Ministerul Sănătății pentru realizarea unor metodologii și o standardizare a modului în care se prepară mâncarea în spitale, pentru că susțin din nou acest lucru: mâncarea nu este un moft în spitale, nu este doar hrană și atât, face parte din terapie. Iar un pacient oncologic, de exemplu, care are tot felul de dezechilibre metabolice și nutriționale, are nevoie de un regim mai special. La fel este vorba, de exemplu, de recuperarea pacientului chirurgical cardiovascular — are nevoie de un regim special, și sigur că lista poate continua”, a spus ministrul.

Finațare pentru un centru modern de transplant

La Institutul de Transplant Renal, Alexandru Rogobete a promis că va asigura finanțare pentru construirea unui centru nou de transplant. „Am stat de vorbă cu medicii, am stat de vorbă cu personalul medical, am văzut locația. Este evident că nu mai putem continua așa. Acolo, dincolo de problema reală, mă rog, funcțională a spitalului, este și o problemă de orgolii pe care am identificat-o nu de acum, ci mai demult. Voi încerca să mediez aceste orgolii. Există soluții. Consiliul Județean are un proiect finalizat, inclusiv licitația este finalizată pentru o platformă, iar aici am propus următoarea variantă, care eu cred că va putea deveni funcțională pentru că va mulțumi fiecare bucățică de orgoliu, astfel încât la final pacienții să beneficieze de ceea ce au nevoie.

Există un proiect, o platformă comună în care există două corpuri de clădire: unul este pentru Institutul Renal și Transplant, altul este pentru transplant de ficat, plămâni și ce se mai dorește a se face. Propunerea cu care am venit — tot proiectul valorează 200 de milioane de euro, este un buget destul de mare ținând cont că în momentul de față există multe investiții în infrastructura spitalicească deodată în Cluj: vorbim aici de Spitalul Regional, vorbim de Spitalul pentru Copii, care e o prioritate pentru că e deja la etajul 1 și trebuie să-i asigurăm finanțarea, și sigur multe alte proiecte. Și atunci propunerea cu care am venit și pare că a fost acceptată — și vom merge pe această variantă — este să construim inițial doar clădirea pentru transplant renal, iar ulterior, din alte fonduri europene sau alte tipuri de surse de finanțare, să o construim pe cealaltă pentru gastro, plămâni, ficat și ce mai au acolo”, a spus ministrul.

Cosmin PURIȘ