DNA a soluţionat anul trecut 206 dosare şi a trimis în judecată 33 de inculpaţi

Un magistrat, un subprefect, un primar şi viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ, un arhitect şef al unui municipiu reşedinţă de judeţ şi un şef al unei Agenţii Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă sunt o parte dintre inculpaţii trimişi în judecată, anul trecut, de procurorii clujeni ai Departamentului Naţional Anticorupţie.

Din bilanţul DNA prezentat, ieri, de şeful instituţiei Laura Codruţa Kovesi reiese că structura teritorială Cluj de luptă anticorupţie a acţionat pentru reducerea cauzelor vechi rămase nesoluţionate şi reducerea cauzelor rămase nesoluţionate, în general, înregistrând rezultate bune din acest punct de vedere.

Potrivit analizei activităţii, în 2016 DNA Cluj a avut 504 cauze de soluţionat, mai mult cu 91 de dosare decât în 2015. Dintre acestea au fost soluţionate 206, reprezentând o creştere cu peste 104% faţă de 2015. Procurorii susţin că din totalul cauzelor pe care le-au avut de soluţionat, 198 au fost înregistrate pe parcursul anului trecut.

Anchetatorii clujeni anticorupţie au sesizat în 2016 instanţele cu 78 de infracţiuni, mai puţin cu 42 faţă de anul precedent. Dintre acestea, 42 au fost de corupţie şi asimilate celor de corupţie, opt infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, patru infracţiuni de spălare de bani, trei de evaziune fiscală, 19 infracţiuni de fals, iar două au intrat la alte tipuri de infracţiuni. Pentru a sesiza instanţele cu infracţiunile constatate, DNA Cluj a întocmit 10 rechizitorii privind 28 inculpaţi, toţi persoane fizice. Dintre cei deferiţi instanţei, patru s-au aflat în stare de arest preventiv. Potrivit analizei activităţii, în 2016 s-au încheiat cinci acorduri de recunoaştere a vinovăţiei privind cinci inculpaţi. Comparativ, în anul 2015, au fost emise nouă rechizitorii privind pe 40 de inculpaţi din care şapte persoane juridice şi patru inculpaţi arestaţi preventiv şi au fost încheiate 28 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Inculpaţii arestaţi preventiv reprezintă 12% din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată, faţă de 7% în anul 2015.

Dintre rechizitoriile şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei întocmite de DNA Cluj, nouă au privit infracţiuni de corupţie, patru acte de sesizare au avut ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (prejudiciu în sumă de 893.187 lei), două rechizitorii au avut ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală (cu prejudiciu total de 34.065.307 lei). Valoarea totală a obiectului infracţiunilor de corupţie şi a prejudiciilor reţinute a fost în sumă de 41.028.625 lei, echivalentul a 9.104.524 euro.

În documentul prezentat cu ocazia bilanţului se arată că, în 2015, Serviciul teritorial Cluj al DNA a dispus măsurile asiguratorii ce au privit bunuri mobile şi imobile asupra sumelor de bani şi bunuri în valoare totală de 4.918.347 lei.

În ceea ce priveşte calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că printre cei 33 de inculpaţii deferiţi instanţei de DNA Cluj se numără un magistrat, un subprefect, un primar de municipiu reşedinţă de judeţ, un viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ, un arhitect şef al unui municipiu reşedinţă de judeţ, un director executiv director executiv al unei Agenţii Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, doi ofiţeri de poliţie (din care un şef de poliţie rutieră în cadrul unui IPJ), 10 funcţionari publici (din care un şef al Serviciului de fond funciar din cadrul unei primării, un secretar de primărie, un şef al Direcţiei Tehnice din cadrul unei primării, un funcţionar A.P.I.A.), 12 asociaţi/administratori de societăţi comerciale, trei având alte ocupaţii.

Anul trecut au existat 10 hotărâri definitive în cauze trimise în judecată de procurorii clujeni ai DNA. Prin cele 10 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 21 de inculpaţi. Comparativ, în 2015 au existat 22 hotărâri definitive prin care s-a dispus condamnarea a 67 de inculpaţi.

Cât priveşte calitatea actelor de urmărire penală, în documentul de analiză a activităţii DNA Cluj se arată că anul trecut a existat doar o soluţie de achitare faţă de una dintre persoanele trimise în judecată. Pe lângă această achitare, au mai existat două infirmări ale soluţiilor de netrimitere în judecată în urma admiterii de către instanţele de judecată a două plângeri împotriva acestora. Activitatea la DNA Cluj a fost desfăşurată de opt procurori. Încărcătura pe procuror a fost de circa 30 cauze şi de alte 40 rămase în lucru pentru fiecare procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluţionate 443 plângeri, cereri şi memorii diverse, precum şi 22 plângeri împotriva soluţiilor. Au fost întocmite 143 alte lucrări (situaţii, analize, sinteze, studii, rapoarte) şi primite în audienţă 302 de persoane. În concluzie, susţin şefii DNA, activitatea desfăşurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor şi al inculpaţilor trimişi în judecată.

Unul dintre dosarele instrumentate de DNA Cluj în anul 2016 a fost cel în care a fost trimisă în judecată Anna Horvath, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca.

Aceasta a fost pusă sub control judiciar în luna octombrie anul trecut pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor. În aceeaşi cauză a mai fost pus sub urmărire penală omul de afaceri Fodor Zsolt, fiind acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor. Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie – mai 2016, Anna Horvath, în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, şi-a folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care Fodor Zsolt avea interese economice. ‘’Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obţinerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafeţe de teren, eliberarea autorizaţiilor de construire etc. La data de 13 mai 2016, pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcţionari cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, inculpata Horvath Anna i-a pretins omului de afaceri procurarea şi remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale la alegerile locale’’, se arată în rechizitoriu. Procurorii susţin că Horvath şi Fodor au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt şi o firmă „agreată” de Anna Horvath.

Într-o altă anchetă a DNA Cluj din 2016 a fost vizat primarul municipiului Baia-Mare, Cătălin Cherecheş. Edilul este acuzat de luare de mită în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2015 – septembrie 2015, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare şi ordonator principal de credite pentru susţinerea financiară a Asociaţiei Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare şi implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de Consiliul local în acest sens, a pretins şi primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct cât şi prin intermediar, suma totală de 70.000 lei.

Tot în 2016, DNA Cluj a dispus sesizarea instanţei cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru fapte comise de Sorin Apostu în perioada când era director al Direcţiei Tehnice din Primărie. În acordul de recunoaştere a vinovăţiei s-a reţinut că în cursul lunii septembrie 2007, Sorin Apostu, în calitate de director în cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Municipiului Cluj Napoca, a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale (martor în cauză), suma de 850 euro + TVA/lună, pe perioadă de un an de zile, pentru ca, prin influenţa de care se prevala că se bucură asupra funcţionarilor din cadrul autorităţilor de pe raza judeţului Cluj, care au atribuţii pe siguranţa alimentelor, să asigure buna funcţionare, fără incidente, a noului hipermarket ce urma să fie deschis în localitate.

Apostu a fost acuzat de trafic de influenţă şi instigare la spălare de bani, procurorii dispunând doi ani de închisoare şi interzicerea atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales şi de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Într-un al dosar instrumentat de DNA Cluj a fost trimis în judecată magistratul Gabriel Năsui din cadrul Curţii de Apel Cluj. Procurorii susţin că în cursul anului 2008, Năsui , în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, a acceptat şi primit cu titlu de mită de la inculpatul Baboş Cristian Ioan foloase necuvenite în valoare totală de 3.740 euro. Aceste foloase au fost primite de magistrat pentru a emite o sentinţă favorabilă într-o cauză civilă în care inculpatul Cristian Baboş avea calitatea de reclamant.

În perioada 30.05 – 03.06.2013, pentru a induce în eroare organele de anchetă, cei doi au întocmit în fals, în dublu exemplar, un înscris sub semnătură privată, antedatat 19 decembrie 2008, în care se făcea, în mod nereal, dovada că magistratul „a achitat” suma de 3.740 euro inculpatului Baboş Cristian Ioan.

C. PURIŞ