Raluca Prună dă Penitenciarul Gherla exemplu de bună practică

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, unde a luat parte la o dezbatere legată de reducerea supraaglomerării penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie că Penitenciarul Gherla este un model “de foarte bună practică” în ceea ce priveşte dreptul şi accesul deţinuţilor la muncă. “Am început aceste dezbateri cu privire la reformarea sistemului penitenciar, am pus în dezbatere publică un document, un plan de acţiune pe care l-am adoptat la sfârşitul lunii iunie. (…) Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, dl. Bătinaş, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aştepta de la şefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenţie care lucrează la multinaţionale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate şi că, deşi toate penitenciarele din România funcţionează în acelaşi cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenţie, iar alţii, din păcate, nu reuşesc acest lucru. Prezenţa mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanţe excepţionale a celor de la Gherla. Am venit aici să învăţ, am fost dimineaţă la această multinaţională japoneză şi le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenţie care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă”, a spus Raluca Prună. Întrebată de ce mai e nevoie de dezbateri şi de modificare de legislaţie dacă Penitenciarul Gherla a arătat că se poate face performanţă în actualul cadrul legislativ, ministrul Prună a spus că scopul este de a găsi soluţii pentru a reduce supraaglomerarea. În acest sens, ministrul a spus că se impun măsuri legislative pentru a funcţiona mai eficient instituţia liberării condiţionate. Deţinutul care lucrează la multinaţionalele din Cluj are beneficii în sensul reducerii pedepsei. “Când ajung la liberare condiţionată apare problema legislativă. Comisia din penitenciar, din care face parte şi un judecător, propune liberarea condiţionată când se împlineşte fracţia. Când ajung în faţa instanţei, sunt foarte multe amânări. Când ajungi în instanţă şi primeşti a doua oară, a patra oară amânare, avem o problemă de legislaţie sau de termene. Probabil că va trebui să punem nişte termene să nu se poată da amânări sinedie, ajungând ca instituţia eliberării condiţionate să nu mai aibă sens.”, a declarat Raluca Prună. Ea a mai spus că modelul de la Penitenciarul Gherla trebuie replicat şi în celelalte penitenciare. “Încercăm să replicăm buna practică cu privire la dreptul la muncă şi accesul efectiv la muncă al deţinutului, aşa cum se întâmplă la Gherla şi în altă parte”, a completat Raluca Prună.

C.P.