Publicaţii ştiinţifice “Palestrica Mileniului III. Civilizaţie şi Sport”, iulie – septembrie 2011

De la stilul de viaţă la optimizarea asistenţei primare a stării de sănătate

Pentru specialişti şi pentru cei cunoscători, Palestrica Mileniului III – Civilizaţie şi Sport; director prof. Dorin Almăşan, redactor şef prof. dr. Traian Bocu, redactor şef adjunct prof. dr. Simona Tache – este publicaţia ştiinţifică de ţinută, recunoscută naţional şi cu o tot mai mare vizibilitate internaţională, statut la care a ajuns în timp, prin responsabilitatea membrilor care compun cxele trei departamente, medical, socio-uman şi preuniversitar. O responsabilitate tradusă prin selecţia riguroasă a temelor , autorilor, calitatea traducerilor, fiecare număr însemnînd un veritabil succes editorial.

În cazul nr. 3, iulie – septembrie 2011, succesele sînt date de aplecările riguroase asupra unor realităţi imediate din ştiinţa sportului şi nu numai. Mă refer la actualităţi legate de infrastructura în practicarea activităţilor sportive de timp liber, la activitatea fizică a vîrstnicilor instituţionalizaţi, la înotul masters între sport de performanţă şi sport de timp liber, la rolul factorilor climatici în evaluarea potenţiabilului schiabil, la particularităţile educaţiei fizice şcolare în România, la panorama asupra publicaţiilor recente în domeniul ştiinţei sportului în ţară şi peste hotare, la noutăţile editoriale de profil.

Editorialul prof. dr. Traian Bocu pune în discuţie “Infrastructura în practicarea activităţilor sportive pe timp liber”, temă mereu actuală, cum actuali sînt şi factorii de care depinde optimizarea asistenţei primare a stării de sănătate : promovarea unui stil de viaţă favorabil sănătăţii şi care include şi practicarea sistematiucă a exerciţiilor fizice; cooperarea intersectorială în asistenţa sănătăţii; extinderea infrastructurii de sănătate şi asigurarea accesului tuturor familiilor la intervenţii prioritare preventive şi terapeutice; redistribuirea rolurilor în echipa de sănătate; mobilizarea comunităţii în vederea asigurării autoîncrederii şi autofinanţării în serviciile de sănătate.

Două sînt palierele de abordare tematică, articole originale, respectiv articole de orientare. Reţin atenţia poziţiile exprimate ce vizează impactul exerciţiilor isokinetice asupra calităţii vieţii la pacienţii cu osteoporoză primară, activitatea fizică la vîrstnicii instituţionalizaţi (“Organizarea gerontologică în cămin internat trebuie să aibă în vedere beneficiile fizice, psihice şi sociale ale activităţii fizice la vîrstnici, individualizate în raport cu starea de sănătate, bolile şi tratamentul persoanelor vîrstnice”), calitatea vieţii la copii sănătoşi şi copii cu boli cronice prin prisma impactului unor factori sociali şi familiali (“Îmbunătăţirea managementului educaţional prin crearea unei reţele interdisciplinare comunitare active, formată din pedagogi, psihopedagogi, medici şcolari, asistenţi sociali, sociologi, jurişti, etc, care să identifice, consilieze, asiste şi monitorizeze elevii şi familiile acestora, în situaţii de risc socio-medical, familial şi economic”), evaluarea şi antrenarea forţei,puterii şi reacţiilor complexe la jucătorii de rugby, înotul masters între sport de performanţă sau sport de timp liber, dezvoltarea echilibrului dinamic prin mijloace specifice jocului de volei, rolul factorilor climatici în evaluarea potenţiabilului chiabil (“Altitudinea de la care se poate amenaja cu succes un doemniu schiabil începe de la aproximativ 800 m”).

Cît priveşte articolele de orientare este vizează reactivitatea imunitară şi efortul fizic, particularităţile educaţiei fizice şcolare în România (“Pentru a spori atractivitatea educaţiei fizice în şcoală, profesorului i se recomandă să diversifice cît mai mult posibil activităţile extracurriculare capabile să promoveze practicarea exerciţiilor fizice pentru sănătate, pornind de la ideea că stilul de viaţă sănătos începe a fi însuşit din copilărie”), handbalul adaptat la deficitul vizual, actualităţilor şi tendinţelor în voleiul românesc de mare performanţă. Un capitol aparte îl ocupă în publicaţie interviurile luate unor mari personalităţi ale sportului românesc – Octavian Belu, Gabriela Szabo, Florin Berceanu, Cristian Gaţu, Mircea Rădulescu, Otilia Bădescu – interviuri luate de Leon Gomboş cu privire la problematica integrării sociale a sportivilor de performanţă, articol excelent, o temă căreia i se poate acorda un număr întreg chiar.

De asemenea sînt de citit articolele “Ziszovits Lenke Popper – o jucătoare emblematică a tenisului românesc din perioada interbelică”, actualităţile editoriale, recenziile cărţilor de specialitate, articolul “O întîlnire a veteranilor clujeni”. Iulie – septembrie 2011 este un număr tematic – calitatea vieţii – , un număr care trebuie citit.

Demostene ŞOFRON