Profesorul Viorel HODIȘ la 90 de ani

            Din rândul gramaticienilor universitari clujeni de înaltă ținută intelectuală și probitate morală face parte profesorul Viorel Hodiș, încununat anul acesta cu podoaba celor 90 de ani. Un eveniment biografic ce vine să sublinieze importanța activității didactice și publicistice a unui fiu al Sălajului, adoptat ca valoare științifică de cetatea universitară clujeană. 

Fire intransigentă și voluntară, înzestrat cu un spirit cartezian mereu în alertă, „atras de planuri și idei mărețe (…) creativ, spiritual”, după cum citim și în zodiacul european la Nativul Pești, Viorel Hodiș a ales studiul limbii române ca sfântă cuminecătură întru slava idealurilor sale formative. Și nu exagerez câtuși de puțin. Fără îndoială că pentru Viorel Hodiș studiul limbii române este un semn de adâncă religiozitate și profund patriotism. Pornit în periplul cunoașterii (de sine și a lumii din jur) de pe plaiuri sălăjene, din Brebi, comuna Creaca, la 4 martie 1936, parcele i-au țesut un fir sinuos, dificil și nedrept până să-și vadă visele împlinite. În anii studiilor și ai afirmării ca tânăr profesor, Viorel Hodiș a traversat crunta perioadă stalinistă nu fără impedimente. Tangențial, cu o anume discreție, aceste opreliști impuse de regimul comunist au fost evocate în cartea cu tentă memorialistică Amintiri din totalitarism (2015), aduceri-aminte agrementate cu fină ironie, semn al detașării de o epocă neagră a istoriei trăite, dar încă nevindecat în întregime de rănile ei adânci. Greutățile l-au marcat, dar nu l-au înfrânt. Verticalitatea sa morală este asemenea cu cea a unchiului său Florian Hodiș, monarhist și „manist”, pe drept considerat un erou al acelor vremuri tulburi în cartea amintită. 

              Contribuția profesorului Viorel Hodiș la formarea unor studenți, viitori profesori, este una esențială și de lungă durată, întinsă de-a lungul unei cariere didactice itinerante, de 49 de ani, situată sub auspiciile excelenței, indiferent unde și-a exercitat profesiunea de dascăl. A profesat la școli din Zalău și din Buciumi (Sălaj), la Institutul Pedagogic de trei ani Cluj, la Universitatea „Babeș – Bolyai” din Cluj, la Universitatea „Jagiellonski” din Cracovia (Polonia), la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Vest „Vasile Goldiș”, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității de Stat „Aurel Vlaicu” (ambele din Arad), la Facultatea de Teologie Pastorală a Universității Baptiste „Emanuel” din Oradea, dar și la Institutul Superior Pedagogic „Tessedik Samuel”  din Szarvas (Ungaria). După cum se vede, un evantai biografic, geografic și profesional bogat, axat în principal pe studiul limbii, culturii și civilizației românești, ornat cu experiențe diverse, despre care, probabil, privind în urmă, profesorul va scrie noi pagini interesante într-o altă carte memorialistică, anunțată deja. 

              Viorel Hodiș și-a susținut (în 1980), la Facultatea de Litere a UBB, teza de doctorat Apoziția și propoziția apozitivă, redactată într-un limbaj logico-matematic modern, aducând argumente net superioare Gramaticii Academiei Române în domeniul sintaxei românești.

Pe lângă activitatea didactică prodigioasă, exercitată în domenii precum Gramatica Limbii Romîne, Istoria Limbii Române, Lingvistică Generală și Istoria Presei Românești, profesorul Viorel Hodiș a colaborat și colaborează cu însuflețire la o mulțime de reviste de specialitate din țară și din străinătate, participă la conferințe și evenimente culturale naționale și Internaționale. 

Parte din aceste studii, articole și conferințe au văzut lumina tiparului în volume consistente ca număr de pagini și competente, utile ca nivel de abordare în problemele lingvistice actuale și nu numai: Apoziția și propoziția apozitivă (1990), Metodica sinoptic-structurală de predare a verbului românesc (2005) și cinci  volume de specialitate: Studii și articole 3 volme (2006 – 2011)., Scrieri  (2023), Apoziția și propoziția apozitivă (ediția a doua, 2026).

              Scrierile profesorului Viorel Hodiș se adresează deopotrivă studenților filologi, specialiștilor, colegilor lingviști, cât și cititorilor de rând care vor să fie corect îndrumați în privința unor controversate probleme de vorbire și scriere cotidiene.

 În revista Orașul, rubrica Cum vorbim, cum scriem, ținută din primii ani ai apariției revistei de profesorul Hodiș, este considerată un necesar îndreptar lingvistic la îndemâna oricui. Este rolul și rostul unui lingvist de a corecta greșelile din limba vorbită azi, vai! atât de numeroase și proliferante – dar și, mult mai important, din limba presei românești –, rol asumat cu seriozitate și competență în tot ce scrie profesorul Viorel Hodiș. 

La mulți ani liniștiți și productivi, Viorel Hodiș!

Adrian ȚION