Prin rezistența antibiotică mare se pierd pacienți care ar putea fi salvați

Ministerul Sănătăţii a emis, recent, printr-un ordin, o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii şi de raportare a eliberării medicamentelor antibiotice şi antifungice de uz sistemic, în contextul riscurilor generate de utilizarea excesivă a acestora. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol a informat, joi trecută, că dintre cele 82 de antibiotice incluse în anexa ordinului care vizează diminuarea consumului excesiv al acestora doar 20 vor putea fi eliberate în farmacii, în regim de urgenţă, pentru 48 de ore, respectiv cele care nu sunt susceptibile de a provoca rezistenţă la antimicrobiene.

Medicii de la Cluj consideră că măsura este una bună. „Încercarea Ministerului de a rezolva problema este binevenită. Poate că se poate perfecta. Am încredere că acest sistem pe care trebuie să-l lanseze STS-ul va fi dezvoltat rapid și va fi funcțional. Este un impediment, o raportare în plus pentru farmaciști dar cred că și ei înțeleg necesitatea controlului consumului de antibiotice. Altfel, rămânem fără soluții și pierdem medicina modernă care înseamnă chirurgie, transplant, terapie intensivă. Acestea toate sunt în pericol dacă crește rezistența antimicrobiană.”, afirmă dr. Alexandru Coman, medic epidemiolog al Institutului Inimii – Cluj Napoca, vicepreședinte al Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor (APCI).

În prezent, nu există o platformă informatică care să țină evidența celor care solicită antibiotice în regim de urgență pentru a evita situațiile în care o persoană ridică mai multe astfel de doze de urgență din mai multe farmacii. Epidemiologul clujean consideră că acest lucru se va rezolva repede având în vedere buna funcționare a platformelor gestionate de STS în timpul pandemiei. „Această problemă se va rezolva destul de rapid având în vedere că ordinul prevede înființarea unui soft de raportare, responsabil pentru această platformă de raportare fiind Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). În timpul pandemiei, am lucrat și colaborat cu cei de la STS, am folosit acea platformă de programare pentru vaccinare cât și platforma de raportare a datelor din spital. Din experiența mea cu STS-ul lucrurile au funcționat neașteptat de bine. Există o mică desincronizare între apariția ordinului și funcționarea sistemului  STS, dar nu cred că va dura foarte mult până când va intra în funcțiune.”
Românii renunță greu la anumite obiceiuri. „Se consumă multe antibiotice în România și cu și fără sens. Accesul la liber a persoanelor la antibiotice trebuie rezolvată într-un fel. Ceea ce propune ministerul e o idee bună. Puteau fi mai drastici, să nu se eliberează nici un antibiotic în nici o situație de la farmacie fără parafa unui medic, unui prescriptor, dar pentru acest lucru este nevoie de educație. Nu știu dacă suntem pregătiți complet pentru o asemenea abordare. Poate dacă eram în Suedia sau Danemarca se putea implementa din prima, în România nu știu dacă se poate implementa.”, afirmă medicul epidemiolog Alexandru Coman.
În opinia aceluiași medic, sunt foarte puține urgențe reale în care este nevoie de antibiotice. „Pentru
acele urgențe reale există camerele de primire urgență, UPU. Mai ales în sezon respirator, când
majoritatea infecțiilor sunt virale și antibioticele nu au absolut nici un sens, ar trebui să înțelegem, să ne limităm și să luăm antibiotice doar în situațiile în care se impun. Dezavantajele utilizării nejustificate a antibioticelor sunt foarte mari. Nu sunt percepute corect de populația generală. E vorba de rezistența antibiotică mare, dacă selectăm tulpini rezistente, pierdem medicina modernă, chirurgie, pierdem pacienți pe care altfel i-am fi putut salva. Specialistul știe când pacientul are nevoie de antibiotic și trebuie să recomande cu multă responsabilitate acel antibiotic.”, spune dr. Alexandru Coman, vicepresedinte Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor.

Care sunt antibioticele care pot fi eliberate de farmacii?

Cele douăzeci de medicamente care pot fi eliberate la decizia farmacistului, în doze pentru 48 ore și în
lipsa rețetei, sunt cuprinse într-o anexă a ordinului elaborat de Ministerul Sănătății din care fac parte 82 antibiotice și antifungice de uz sistemic. Lista celor douăzeci de medicamente este: Amoxicillinum; Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum; Ampicillinum; Cefadroxilum; Cefalexinum;
Chloramphenicolum; Clarithromycinum; Clindamycinum; Doxycyclinum; Erythromycinum;
Metronidazolum oral; Nitrofurantoinum; Oxacillinum; Phenoxymethylpenicillinum; Sulfafurazolum;
Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum; Sultamicillinum; Tetracyclinum; Tinidazolum; Nystatinum.
T.S.