Prestigiul şcolii româneşti. De la realitate la legendă

Procentul de promovabilitate, cu mult sub 50 la sută, realizat la ultimele două sesiuni ale bacalaureatului, a modificat într-o oarecare măsură percepţia românilor asupra calităţii actului de învăţămînt. Prestigiul învăţămîntului românesc este pe cale de a se transforma din realitate într-un mit.

Conform ultimului sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), realizat în luna septembrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1423 de respondenţi, în prezent doar 32 la sută dintre români au o părere bună sau foarte bună despre calitatea învăţămîntului. Acest procent este cu şase puncte mai scăzut decît cel consemnat cu ocazia sondajului efectuat de IRES anul trecut, în aceeaşi perioadă. În schimb, de două ori mai multe persoane (66 la sută) dintre cele care au răspuns întrebărilor din chestionarul IRES, au o părere proastă sau foarte proastă despre calitatea învăţămîntului românesc. Totuşi, 43 la sută dintre persoanele chestionate consideră că sistemul românesc de învăţămînt este unul performant, însă 54 la sută nu sînt de acord cu această afirmaţie.

În opinia celor 1423 de respondenţi la întrebările chestionarului, vinovat pentru reculul de calitate al şcolii româneşti se face Ministerul Educaţiei, despre a cărui activitate 56 la sută dintre români au o părere proastă sau foarte proastă, spre deosebire de un segment de 36 la sută, format din cei care susţin contrariul. La declinul învăţămîntului românesc mai contribuie slaba pregătire a profesorilor, părere la care au subscris 61 la sută dintre persoanele care au răspuns întrebărilor din chestionarul IRES.

Deşi, potrivit opiniei a 77 la sută dintre participanţii la sondaj, profesorii nu sînt prea exigenţi cu elevii, orarul mult prea încărcat şi dotarea deficitară a instituţiilor de învăţămînt – cauze cu care au fost de acord 65, respectiv 78 la sută dintre respondenţi – au ca efect o slabă pregătire a elevilor, comparativ cu generaţiile care au absolvit şcoala în anii anteriori.
Această părere o împărtăşesc 91 la sută dintre respondenţi, în timp ce 96 la sută consideră că este nevoie de mai multă disciplină în şcoli.

Majoritatea covîrşitoare (81 la sută) a celor 1423 de respondenţi la chestionarul IRES consideră că şcoala contribuie în mică sau în foarte mică măsură la pregătirea elevilor pentru viaţă.

Emil HĂLĂŞTUAN