Populația județului Cluj îmbătrânește tot mai mult

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Cluj crescând la 42,2 ani față de 40,7 ani arată datele finale ale recensământului din 2021. Față de vârsta medie pe țară de 42,4 ani, vârsta medie în județul nostru este mai mică cu 0,2 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la recensământul din 2021, județul Cluj se plasează pe locul 19, potrivit datelor recensământului din 2021.

În cadrul Regiunii de Nord-Vest din care face parte și județul Cluj, vârsta medie este de 41,6 ani.

Datele recensământului mai arată că indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Cluj este 125,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 cu 4,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Față de recensământul din 2011 indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu 6 puncte procentuale.

„Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevant și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 53,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, dar mai mare față de recensământul din 2011 când a fost de 41,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte”, a arătat Mariana Negrilă, directorul Direcției Județene de Statistică a Județului Cluj în cadrul unei ședințe a Autorității Teritoriale de Ordine Publică a Județului Cluj ce a avut loc recent.

Structura etnică

Din punct de vedere etnic, la recensământul din 2021 s-au declarat români 488.212 persoane (83,1%). Populația de etnie maghiară a județului este de 78.455 persoane (13,4%) și cea de etnie romă 17.802 persoane (3,0%). Potrivit liberei declarații a celor 586.471 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Cluj după limba maternă se prezintă astfel: pentru 84,7% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, 13,4% limba maghiară, iar 1,5% limba români.

Structura confesională

Din punct de vedere confesional, datele recensământului arată că 72,9% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 9,9% de religie reformată, 3,7% au religia penticostală, 3,2% sunt romano-catolici, 3,1% sunt greco-catolici, în timp ce alte confesiuni reprezintă 7,2% din totalul celor care au declarat structura confesională.

Comparativ cu rezultatele provizorii de la recensământul din 2021, structura confesională a populației la RPL2011 a fost următoarea: 73,1% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 11,4% de religie reformată, 3,2% au religia penticostală, 3,5% sunt romano-catolici, 3,6% sunt greco-catolici în timp ce alte confesiuni reprezintă restul din totalul celor care au declarat structura confesională.

C. PURIȘ