PNRR ocolește Centura metropolitană a Clujului

Centura metropolitană a Clujului nu primește bani prin PNRR, deși inițial se știa că proiectul va fi cuprins în plan.

În schimb, alte proiecte importante vor primi bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență, conform documentului făcut public de guvern. Printre acestea se numără metroul, Autostrada A3 Nădășelu – Poarta Sălajului, electrificarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor și un mare muzeu la Florești.

Conform documentului, 310 milioane de  euro ar urma să revină proiectului metroului, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Banii sunt prevăzuți pentru 7,5 kilometi de metrou și nouă stații.

În ce privește acest proiect, municipalitatea clujeană a arătat recent că vor exista 19 stații, unele dintre ele urmând să aibă denumiri colorate precum Stația Copiilor, Cosmos sau Natura Verde.

Astfel, cele 19 stații sunt: Stația 1 -Țara Moților; Stația 2 –Teilor; Stația 3 – Copiilor; Stația 4 –Sănătății; Stația 5 –Prieteniei; Stația 6 –Natura Verde; Stația 7- Mănăștur; Stația 8 –Sfânta Maria; Stația 9 – Florilor; Stația 10 – Sportului; Stația 11 –Piața Unirii; Stația 12 – Piața Avram Iancu; Stația 13 –Armonia; Stația 14 –Piața Mărăști; Stația 15 –Transilvania; Stația 16 – Viitorului; Stația 17 –Muncii; Stația 18 –Cosmos; Stația 19 –Europa Unită.

Traseul liniei de metrou ușor începe din depoul suprateran aflat la vest de Florești. Primele trei stații deservesc zone de locuințe de densitate medie din Florești, iar apoi stațiile 4 și 5 deservesc zone multifuncționale într-o dinamică dezvoltare, desfășurate în jurul ancorelor viitorul spital regional de urgență și respectiv centrul comercial Vivo. Stațiile 6, 7 și 8 deservesc cartierul Mănăștur, cea mai densă zonă de locuințe din oraș, iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul orașului, până la Piața Mărăști. De aici, o ramură a liniei continuă înspre zona industrială Muncii, asigurând și legătura cu calea ferată și viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deservește cartierele Gheorgheni și Sopor. Întreaga linie este în subteran, cu excepția racordului de tranziție de lângă depou.

Perioada de implementare a proiectului este de 80 de luni, iar valoarea investiției este estimată la aproximativ 1,300-1,500 mil. euro, fără TVA.

În document se arată că mari centre urbane din România, cum ar fi Cluj-Napoca, au cunoscut evoluții accelerate în ultima vreme, infrastructura acestor orașe devenind puternic subdimensionată în raport cu densitatea și activitatea economică actuală a populației. Având în vedere opțiunile de transport cu metroul pentru descongestionarea traficului și reducerea emisiilor poluante, doar două orașe și anume București și Cluj-Napoca, au proiecte mature care pot fi implementate în orizontul de timp aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență.

O altă investiție importantă ce ar putea primi bani de la UE prin PNRR este electrificarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor. Pentru acest proiect au fost solicitați 1,29 mld. euro.

În document se menționează că, până în prezent, lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare au implicat o refacere completă a căii ferate. Deși această abordare este cea mai completă, ea s-a dovedit greu de implementat din cauza costurilor și a calendarului de execuție de durată. Astfel, în prezent, România are doar părți ale coridorului Constanța – Nădlac complet modernizate, secțiuni din acesta fiind încă în curs de execuție. Restul rețelei TEN-T se află în faza studiilor de fezabilitate, Arad – Timișoara – Caransebeș și Cluj – Episcopia Bihor fiind singurele secțiuni majore pregătite pentru licitația de execuție a lucrărilor. Prin urmare, pentru eficientizarea procesului de realizare a investițiilor în infrastructura feroviară, prin PNRR sunt propuse două direcții de abordare: proiectele mature de modernizare completă a infrastructurii feroviare vor fi implementate conform prioritizării; lucrări de refacere și electrificare pentru restul liniilor, într-o primă fază, urmate de lucrările aferente structurilor, respectiv implementării Sistemului european de management al traficului feroviar-ERTMS în faza a doua de modernizare.

Muzeul identităților, la Florești

La Florești ar urma să se înființeze un complex muzeal care să prezinte în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune și conviețuire. Proiectul este prevăzut în Planul Național de Reziliență și Redresare, fiind gândit ca extindere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

„Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din România, și dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării și dezvoltării identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune. Zona în care va fi construit obiectivul se află în apropiere de orașul Cluj, în cea mai mare comună din România, Florești. Suprafața pusă la dispoziție de Consiliul Local (CL) Florești este de 12,000 mp, aproximativ 30 de procente fiind ocupat de amprenta viitoarei construcții (c. 3.000 mp). Aceasta va avea un total de 8.000 mp, desfășurați pe trei niveluri cu dimensiuni variabile. Zonele adiacente vor fi ocupate de căi de acces, parcări și „zone verzi”, în care vor fi desfășurate alte activități culturale. În afară de suprafețele amintite, CL mai dispune în zonă de câteva hectare de teren, având în plan dezvoltarea acolo de activități cultural, sportive și educative. În apropiere de obiectiv va fi amenajată din fondurile CL Florești o parcare de mai mari dimensiuni. Accesul în această zonă este facil, ajungând până în apropiere inclusiv mijloacele de transport în comun, iar rețelele tehnico edilitare (apă, canal, curent, gaz etc.) sunt în imediata vecinătate a parcelei destinate construirii obiectivului”, se arată în PNRR. Consturile totale ale construcției sunt estimate de 1500 €/mp, cu un total de 15.000.000 € fără TVA (proiectare + execuție lucrări+dotări), din care 12.000.000 € fără TVA destinați proiectării și execuției, iar 3.000.000 € fără TVA dotărilor.

Spitalul regional

În document se mai arată că atât în București, cât și în Cluj-Napoca, autoritățile publice locale au demarat elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru construirea de centre de transplant, nefiind însă incluse încă într-un program de finanțare. Investițiile propuse în PNRR vor contribui la atingerea țintelor din masterplanurile regionale și din Strategia Națională de Sănătate și vor fi complementare investițiilor în construirea celor 3 spitale regionale din Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat acordul de contractare a două împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, în vederea construirii spitalului regional Cluj și a spitalului din Craiova.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va avea o suprafaţă desfăşurată de 151.891 mp şi 849 de paturi, dintre care 744 de paturi de spitalizare pentru îngrijiri acute care vor fi  împărţite între specialităţile chirurgicale şi medicale incluse în cele șase centre. Vor exista şi 105 paturi pentru îngrijiri critice în spital. Toate secţiile vor include şi câte o componentă de arşi. Unitatea sanitară va deţine 19 săli de operaţie, iar valoarea investiţiei este de 2,5 miliarde de lei.

Barajul de la Gilău necesită intervenție de urgență

Un alt obiectiv important prins în PNRR vizează reabilitarea mai multor baraje printre care și cel de la Gilău. „Proiectele de reabilitare a acumulărilor existente vor fi selectate în baza prioritizării realizate prin aplicarea metodologiei de prioritizare din punct de vedere al exploatării în siguranță a acestora. Sunt vizate acumulări existente, care necesită intervenție în regim de urgență, fiind considerate critice din punct de vedere atât al funcționării în siguranță, cât și al asigurării folosințelor”.