Peste jumătate dintre antreprenori ar vrea să aducă forţă de muncă din străinătate

Criza de pe piaţa forţei de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcţii, industria prelucrătoare, retail şi servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini, iar 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forţă de muncă din afara ţării.

Rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain, arată că decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, reprezintă o soluţie pentru economia românească. Întrebaţi cum văd intenţia autorităţilor, 74% dintre oamenii de afaceri s-au declarat de acord, 12% au respins această soluţie, iar restul nu au oferit un răspuns. De asemenea, 62% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să angajeze forţă de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulţi dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forţă de muncă din sectoarele aflate pe creştere.
Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenţi cred că românii plecaţi la muncă în Occident se vor mai întoarce în ţară, astfel că, în condiţiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forţei de muncă din alte ţări, la fel cum fac toate ţările din Uniunea Europeană.

Construcţiile – sectorul care ar angaja cei mai mulţi imigranţi

Întrebaţi care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenţi au indicat construcţiile, 54% – industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – sectorul serviciilor.

Interesant este şi faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român şi unul străin, peste 60% dintre respondenţi au indicat drept principale criterii de selecţie profesionalismul, experienţa, seriozitatea şi nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenţi au indicat naţionalitatea.

Întrebaţi care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenţi au indicat-o pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) şi cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.
O altă întrebare a vizat interacţiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenţi au declarat că au avut contact cu angajaţii străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesionişti, serioşi şi focusaţi pe muncă.

Cei mai mulţi străini provin din Republica Moldova
În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român / cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti. Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.
Principalele ţări de origine pentru străinii prezenţi în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%). Peste 40% sunt prezenţi în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

Potrivit Eurostat, România îşi păstrează caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).