Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai – rememorări necesare

În 2015, la iniţiativa Rectoratului şi sub egida Direcţiei Patrimoniu Cultural Universitar şi a Muzeului Universităţii Babeş-Bolyai, a început să apară colecţia Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, publicată de Presa Universitară Clujeană. Dedicată, aşa cum spune chiar titlul ei, marilor profesori care au slujit de-a lungul vremii lumea academică clujeană, contribuind la formarea prestigioasei tradiţii universitare locale, această serie de volume readuce în faţa publicului larg figuri de oameni care au fost. În paginile fiecăreia dintre cărţile colecţiei sunt evocate personalităţi de elită, care oferă exemple de intelectuali publici, modele de muncă şi de viaţă, care au împletit frecvent interesul lor pentru ştiinţă cu acţiuni dedicate scenei cultural-sociale a oraşului, regiunii ori ţării. Editorul colecţiei şi coordonatorii volumelor au urmărit în demersurile lor două mari direcţii de cercetare, prima fiind cea de analiză a activităţii didactice şi ştiinţifice a profesorilor clujeni, iar cea de-a doua cea de restituire a unor aspecte, de multe ori inedite, din portretul profesional sau intim al acestor oameni.
Primul număr al colecţiei ne-a prilejuit întâlnirea cu Sextil Puşcariu, acest ,,părinte fondator” şi cel dintâi rector al universităţii româneşti din Cluj, instituţie care astăzi se apropie de centenar. Pentru profesorul Puşcariu, după propria-i mărturisire, stabilirea în capitala Ardealului a avut o semnificaţie aparte: ,,Tocmai gândul că la organizaţia Universităţii putem scutura colbul ce s-a depus cu timpul pe întocmirile învechite, că putem deschide larg ferestrele ca să străbată aerul proaspăt pe care e atât de greu să-l aduci într-o instituţie conservatoare cu vechi tradiţii, tocmai libertatea de a arunca la vechituri [lucrurile de care] în practica universitară te-ai împiedicat mereu, şi de a crea o legiuire adecvată împrejurărilor specifice în care ne găseam, era ceea ce mă ispitea. Mutarea mea la Cluj nu era împreunată cu nici un avantaj personal, ci, dimpotrivă, cu un plus de îndatoriri. În opoziţie cu ceilalţi colegi, eu eram de mult profesor titular, fusesem decan şi era să fiu ales rector la Cernăuţi, unde aveam o locuinţă confortabilă, un atelier de lucru bine echipat, elevi pregătiţi şi colegi respectuoşi. Faptul că situaţia mea ştiinţifică şi socială nu aveam s-o datoresc nimănui decât muncii mele, îmi asigura la Cluj o mare independenţă…”. Volumul dedicat acestui mare savant, coordonat de Nicolae Mocanu şi Eugen Pavel, a reunit studii ce au exploatat, în marea lor majoritate, documente din arhiva personală a lui Puşcariu, arhivă păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj-Napoca. Profesorul ne este înfăţişat mai ales prin intermediul corespondenţei purtate cu anumiţi colaboratori şi colegi, dintre care se cuvine să îi menţionăm pe Theodor Capidan, George Giuglea sau Al. Procopovici. De asemenea, sunt analizate episoade importante din viaţa lui Sextil Puşcariu, precum participarea sa directă la Primul Război Mondial. Alte articole se referă la modul în care profesorul Puşcariu s-a raportat la mitul eminescian ori la rolul pe care l-a jucat în cercetarea etnografiei şi folclorului românesc şi implicit şi în apariţia celei dintâi catedre de specialitate din domeniu, care a funcţionat la universitatea clujeană între 1926-1950.
Al doilea titlu al seriei Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, coordonat de Mihai T. Nicoară, s-a aplecat asupra istoricului Ştefan Pascu, unul dintre cei mai buni medievişti ai României. Din cuprinsul acestui volum remarcăm reconstituirea nuanţată realizată de Ovidiu Ghitta asupra unor episoade delicate din biografia profesorului Pascu din controversaţii ani 1950-1960, când ingerinţa politicului în viaţa universitară a fost una majoră, afectând profund destine şi cariere. O contribuţie interesantă este şi cercetarea dedicată ,,rolului excepţional” jucat de Ştefan Pascu în ,,difuzarea şi implementarea demografiei istorice la Cluj-Napoca şi în general în România”, cercetare apărută sub semnătura Sorinei şi a lui Ioan Bolovan.
Figura Ioanei Em. Petrescu, reputat filolog, este subiectul celui de-al treilea volum din colecţie, volum apărut sub coordonarea Ioanei Bot. Istoric şi critic literar de renume, un vârf al generaţiei sale, profesorul Ioana Em. Petrescu se înscrie în galeria selectă a eminescologilor români, fiind un specialist şi profesor universitar de literatură română ,,de o calitate intelectuală şi spirituală cu totul ieşită din comun”. Ideile expuse de Ioana Em. Petrescu în cursurile predate şi în cărţile şi articolele pe care le-a scris de-a lungul timpului fac obiectul mai multor analize realizate de tineri filologi din Cluj şi din ţară. Semnatarii studiilor, dintre care îi menţionăm pe Adrian Tudurachi, Laura Pavel, Oana Fotache sau Mirela Tomoiagă, reconstituie pentru cititori atelierul de lucru al Ioanei Em. Petrescu, încercând să ofere câteva răspunsuri edificatoare întrebării ,,cine este şi la ce foloseşte un profesor de literatură?”. Nu în ultimul rând, în paginile acestei cărţi întâlnim şi informaţii dedicate vieţii private a prof. Petrescu, care este reconstituită cu ajutorul unei serii de fotografii de arhivă. O bibliografie exhaustivă a operei Ioanei Em. Petrescu completează şi încheie volumul închinat acestei mari personalităţi academice feminine, constituindu-se într-un util instrument de lucru pentru toţi cei interesaţi să descopere şi să dezvolte, în noi direcţii, munca sa de eminescolog.
Cel mai recent titlu din colecţia Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, lansat în 2017, îl aduce în faţa publicului pe teologul Isidor Todoran. Aşa după cum sublinia coordonatorul volumului, părintele profesor Ioan Chirilă, ,,profesorul dr. Isidor Todoran reprezintă un exemplu de colaborare a teologiei cu Universitatea laică”, mai ales că, la momentul în care domnia sa a trăit şi a lucrat în mediul academic, facultăţile de teologie clujene nu erau înglobate în Universitatea Babeş-Bolyai, aşa ca în prezent. Discipol al renumitului filosof clujean D.D. Roşca, absolvent şi doctor în Filozofie la Cluj, în paralel cu studiile de teologie, Isidor Todoran s-a remarcat ca unul dintre cei mai de seamă dogmatişti români ai secolului XX. Volumul care îi este dedicat a fost structurat în două părţi, şi anume o parte de studii şi articole care îi creionează viaţa şi îi analizează opera, şi o a doua parte de restituiri, care reproduce câteva cercetări semnate de părintele Todoran, studii care îşi păstrează actualitatea. Dintre acestea, pomenim aici doar reflecţiile sale despre raporturile dintre cultură şi tehnică, raporturi aflate astăzi, mai mult decât oricând, în centrul vieţii noastre.
Nu putem încheia aceste rânduri decât reiterând invitaţia noastră la lectura colecţiei Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, care pe lângă volumele deja apărute are în pregătire şi alte cărţi la fel de interesante. În avanpremieră, dezvăluim cititorilor că următoarele titluri vor dezbate probleme ale educaţiei româneşti în viziunea profesorilor Onisifor Ghibu şi Vasile Pârvan, şi vor evoca personalitatea complexă a istoricului şi fostului rector al Universităţii Babeş-Bolyai, profesorul Nicolae Bocşan. Alte şi alte nume remarcabile (din domeniul ştiinţelor exacte, ale vieţii sau celor socio-umane) se vor adăuga apoi în această galerie a dascălilor Almei Mater clujene, rememorând şi perpetuând şi pentru generaţiile prezente conceptul de Universitas, atât de strâns împletit cu destinul oraşului nostru.
CS II dr. Ana-Maria Stan,
Muzeul de istorie a Universităţii Babeş-Bolyai

Pe parcursul târgului de carte Gaudeamus, cărţile colecţiei Personalităţi ale Universităţii Babeş-Bolyai sunt disponibile la standul editurii Presa Universitară Clujeană.