Pentagonul se teme de un reviriment al Al Qaida în Irak

El Pais

Cu două luni înainte de retragerea totală a trupelor pe care SUA le au staţionate în Irak, guvernanţii şi generalii ambelor ţări se tem de un posibil reviriment al facţiunii irakiene a grupării teroriste Al Qaida, autonumită “Al Qaida din Mesopotamia”. Înainte ca efectivele americane să fie sporite, în 2007, Al Qaida, de inspiraţie sunnită, a împins Irakul, cu majoritate şiită, în pragul războiului. La Washington, conducerea Pentagonului se teme ca insurgenţii, care au menţinut în mod voit un nivel scăzut al atacurilor, să nu lovească în forţă guvernul legitim de la Bagdad, după ce ultimul batalion american se va retrage la sfîrşitul anului.

La Washington se atribuie presupusa slăbiciune a Al Qaidei în Irak unei decizii a fostului preşedinte George W. Bush din 2007. Fostul preşedinte a dispus atunci întărească, cu 20.000 de soldaţi (cinci brigăzi), efectivele destinate Irakului pentru a proteja împotriva a două focare principale de insurgenţi aflaţi în capitala Bagdad şi în provincia Al Anbar. Operaţiunea orchestrată de generalul David Petraeus a fost un succes, ceea ce l-a determinat pe Barack Obama să o copieze în Afganistan în 2009, dar cu rezultate destul de timide pentru Casa Albă.

Al Qaida din Mesopotamia este rănită, dar nu moartă. Pentagonul consideră că în Irak au rămas pînă la 1.000 de efective operative ale acestui grup. Dintre aceştia, 200 aparţin nucleului dur, dispuşi să-şi dea viaţa în atentate sinucigaşe. Anterior, mulţi terorişti străini intrau în Irak, prin Siria, o cale care azi este mai puţin frecventată, datorită protestelor pro-democratice împotriva guvernului lui Bashar al Assad.

Potrivit unors surse ale administraţiei SUA, Al Qaida comite 30 de atacuri minore pe săptămînă în Irak. Pentagonul suspectează că grupul islamist a atras în sfera sa de influenţă foşti membri ai partidului Baas, la conducere în timpul regimului lui Saddam Hussein,.

De la începerea războiului, în 2003, au murit în lupte 4.400 de soldaţi americani în Irak. Să pună capăt acestui război nepopular a fost una din principalele promisiuni electorale ale lui Barack Obama, care a ordonat încetarea operaţiunilor de luptă în vara anului 2010. El a lăsat atunci în ţară 50.000 de soldaţi pentru activităţi de supraveghere şi pregătire a forţelor armate irakiene. Dintre aceştia au mai rămas 33.000 de soldaţi.

Conducerea militară a SUA a făcut presiuni asupra preşedintelui Obama pentru a menţine la post o parte din acest contigent, cel puţin încă şase luni, pentru a contracara orice izbucnire de violenţă interreligioasă. Pînă la urmă Barack Obama a decis să cedeze în decembrie suveranitatea totală guvernului premierului Nuri al Maliki. Cei doi se vor întîlni la Washington, la 12 decembrie, pentru a pune la punct ultimele detalii ale transferului de putere.