„Pe urmele lui Coșbuc”, la Dej

Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej, al ASTRA, în parteneriat cu Școala Gimnazială Cășeiu a organizat o nouă ediție, a treia, a Festivalului „Pe urmele lui Coșbuc”. Desfășurat marți, 22 noiembrie, la Cercul Militar Dej, spectacolul de muzică și poezie susținut de elevi ai școlilor dejene și de pe Valea Someșurilor a fost, la fel ca și edițiile anterioare, un omagiu adus unuia dintre cei mai iubiți poeți ardeleni: George Coșbuc.

Universul creației lui Coșbuc, liric sau epic, își are originalitatea în reflectarea vieții satului ardelenesc, o reflectare cu aspect monografic, în care poezia iubirii și a naturii ocupă cel mai larg spațiu. Versurile poetului, melodioase și arhicunoscute de public, au fost recitate sau cântate cu o deosebită dăruire de elevi ai școlile dejene: Școala Gimnazială Nr. 1, Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Liceul Tehnologic „Someș” Dej, alături elevi de la Școala Gimnazială Cășeiu și Școala Gimnazială Rugășești (comuna Cășeiu), Școala Gimnazială Câțcău, Școala Gimnazială Chiuiești, Școala Gimnazială Cuzdrioara, Școala Gimnazială Nireș (comuna Mica), școlile gimnaziale din Batin și Unguraș (comuna Unguraș), Școala Gimnazială Vad,  precum și oaspeți dragi de la Școala Gimnazială „Ioan Buteanu” din Șomcuta Mare. Amfitrioni: ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej și prof. Nicoleta Cojan de la Școala Gimnazială Cășeiu.

În urmă cu 110 ani, în 29 decembrie 1912, ziarul „Românul” din Arad titra: „Coșbuc participă la serbările Astrei din orașul Dej”, fapt consemnat și de biografii poetului. Deși articolul din presă referitor la „seratele culturale” organizate de ASTRA Dej este sumar, autorul nu poate să ignore că „dejenii l-au primit pe poet în mijlocul lor, cu un entuziasm indescriptibil”. Mai mult de atât, dragostea dejenilor pentru Coșbuc nu s-a alterat de-a lungul anilor. Astfel, compozitorul și pianistul Guilelm Șorban (de asemenea, subprefect și prefect al județului Someș), pe lângă piesele pentru voce și pian pe versurile lui Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc, Dimitrie Bolintineanu, Ștefan Octavian Iosif și alții, a publicat în 1894, la Leipzig, lucrarea „Zece cântări poporale românești”, iar la Viena, în 1900, „Album de compoziții românești”, în care există și două texte inedite de George Coșbuc. Mai târziu și mai aproape de istoria noastră recentă, ca urmare a cererii adresate de Vasile Țopan, la aceea vreme directorul Casei Municipale de Cultură Dej, Primăria și Consiliul local aprobă, în octombrie 1993 „personalizarea numelui instituției culturale dejene” care devine Casa Municipală de Cultură „George Coșbuc”. Evenimentul este marcat printr-o placă comemorativă fixată la intrarea clădirii, la 5 noiembrie 1993, când are loc și dezvelirea bustului Coșbuc, opera sculptorului Ion Lucian Murnu. Din păcate, în urma deprimantelor retrocedări gestionate de statul român, odată cu dispariția vechiului spațiu ocupat de Casa de Cultură, bustul poetului a fost exilat într-o zonă a orașului în care nu-l vede aproape nimeni.

Coșbuc s-a stins din viață la București, în 1918. La scurt timp după moartea sa, Liviu Rebreanu va scrie memorabilele cuvinte: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în imitații și neputinți. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc.”

Festivalul de la Dej, care cu respect îi onorează numele, stă mărturie acestui fapt.

M. Vaida