Patriarhul Daniel: Întreaga natură este făcută pentru sfinţire

Sfinţirea apei ne aduce aminte că întreaga natură este făcută pentru sfinţire, pentru binecuvîntare, a afirmat, miercuri, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, informează AGERPRES.

„Sfinţirea apei ne aduce aminte că întreaga creaţie, întreaga natură, este făcută pentru sfinţire, pentru binecuvîntare. De aceea, noi care suntem botezaţi în numele Prea Sfintei Treimi trebuie să ne comportăm în lume binecuvîntînd şi sfinţind locul în care trăim şi avînd o grijă deosebită pentru creaţia lui Dumnezeu – să nu o urîţim, să nu o profanăm şi să nu o distrugem. Să nu distrugem frumuseţea pămîntului, să nu distrugem frumuseţea rîurilor, să nu poluăm apele mării şi ale oceanelor”, le-a spus patriarhul, la slujba de sfinţire a Aghesmei Mari, celor cîteva sute de credincioşi ortodocşi veniţi pe Dealul Mitropoliei.

Întîistătătorul BOR consideră că „multele noastre păcate care înseamnă o poluare a sufletului determină adesea şi poluarea creaţiei”. „Dar multele noastre păcate care înseamnă o poluare a sufletului determină adesea şi poluarea creaţiei, pentru că există o legătură între sufletul păcătos şi natura profanată de omul lacom de înavuţire şi care nu este responsabil pentru darurile primite de la Dumnezeu care să le cultive şi să le transmită generaţiilor viitoare”, a afirmat înaltul ierarh ortodox, subliniind că „sfinţirea caselor şi sfinţirea grădinilor şi sfinţirea lumii pe care a creat-o Dumnezeu ne cheamă la multă responsabilitate”, la „binecuvîntarea darurilor primite de la Dumnezeu”.

„Sfinţirea Mare a Apei se numeşte aşa – Sfinţire Mare – pentru că este invocat Duhul Sfînt sau este cerută pogorîrea harului Duhului Sfînt de două ori cîte trei şi apoi se face binecuvîntarea cu Sfînta Cruce în apă, după ce de şase ori s-a făcut binecuvîntare cu mîna”, a explicat patriarhul Daniel.

„Prin această invocare a darului Duhului Sfînt în două rînduri şi apoi la sfîrşit sfinţirea cu crucea care se afundă în apă, care reprezintă pe Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos care s-a botezat în Iordan, noi obţinem o binecuvîntare unică în felul ei, pentru că această apă sfinţită se primeşte numai cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului”, a spus ierarhul.

El a adăugat că Agheasma Mare, care „trebuie păstrată într-un loc de cinste, în general înspre răsărit, unde se află şi icoanele în casa creştinilor”, se dăruieşte nouă pentru mai multe binefaceri. „Mai întîi se dăruieşte pentru curăţirea de păcate a sufletului şi a trupului, pentru tămăduirea sau vindecarea de boli sufleteşti şi trupeşti şi pentru sănătate şi mîntuire. Spre sfinţirea trupului şi a sufletului, nu numai spre tămăduire, ci şi spre sfinţire”.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, miercuri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea aminteşte Botezul Domnului în apa Iordanului la vîrsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvîrşeşte slujba de sfinţire a apelor – Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pămîntul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).

Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemîncate, pînă la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, apoi, Agheasma Mare luată de la biserică din ziua Botezului Domnului se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvîntate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.

Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.