Pandemia i-a învăţat pe români să pună bani la puşculită

Woman with coins in jar

Doi din trei angajaţi români (63%) spun că au reuşit să pună bani deoparte în ultimele două luni, iar cei mai mulţi nu intenţionează să renunţe la acest obicei nici după 15 mai.

Potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, perspectiva recesiunii generate de actuala criză de sănătate i-a determinat pe respondenţii la sondaj să-şi prioritizeze cheltuielile şi să pună deoparte cel puţin la fel (23%) sau chiar mai mulţi bani decât înainte de pandemia de Covid-19 (26%).
Sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport (deoarece lucrează acum de acasă), pentru ieşiri în oraş sau pentru cumpărături care nu sunt necesare.
Dintre cei care au strâns bani în cele două luni de stare de urgenţă, 59% au de gând să continue să economisească, 23,2% vor să cheltuiască o parte din economii pentru achiziţii mărunte, 16,5% spun că vizează achiziţii importante, iar 11% vor să plece în vacanţă.
De altfel, 60% dintre respondenţi spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgenţă este să plece într-o scurtă vacanţă în ţară sau în străinătate (38,6%), să se vadă în oraş cu prietenii (31,5%) sau să meargă la mall, la teatru sau la film (28,5%).

Însă, perioada stării de urgenţă i-a prins pe 37% dintre intervievaţi fără nicio rezervă de bani, situaţie care nu s-a schimbat nici între timp.

Au crescut depozitele bancare

Această nouă tendinţă este confirmată şi de datele Asociaţiei Române a Băncilor, care estimează creştere de 13,6% a depozitelor la bănci, un avans mult mai susţinut comparativ cu lunile anterioare.

„Statistica aferentă lunii martie arată o creştere de 13,6% a depozitelor, un avans mult mai susţinut comparativ cu lunile anterioare. Economisirea în valută a înregistrat cea mai mare viteză de creştere, de 20%, un avans mai mari pe zona companiilor, undeva la 26%. Starea de urgenţă a fost decretată la jumătatea lunii martie. Este posibil să asistăm la o schimbare a obiceiurilor de consum şi la o creştere a conştientizării privind necesitatea economisirii. Este recomandabil ca fiecare să economisească cel puţin două, trei salarii pentru a acoperi nevoi viitoare determinate de o potenţială criză”, a spune directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Gabriela Folcuţ.
Pe de altă parte s-a înregsitrat o diminuare a activităţii de creditare. Deşi, în martie, chiar la debutul “oficial” al pandemiei, a fost înregistrat cel mai mare nivel al creditării ipotecare din acest an, de aproape 1,3 miliarde de lei, în prezent activitatea de creditare este afectată. Fenomenul este resimţit şi la creditele de consum, al căror volum a scăzut inclusiv în martie, la 1,7 miliarde de lei, sub nivelul înregistrat în februarie. Gabriela Folcuţ apreciază că, în acest moment, creditarea este afectată şi de o serie de iniţiative legislative aflate în diferite stadii de dezbatere în Parlament.

Peste o treime dintre angajaţi îşi caută altă slujbă

Pe plan profesional, 34,3% dintre angajaţi spun că primul lucru pe care vor să-l facă după întoarcerea, cel puţin parţială, la activitatea normală este să îşi caute un alt job, după care să-şi dea demisia. Alţii aproape 18% au de gând să ceară o mărire de salariu (8,8%) sau să devină antreprenori (9,1%).

Pe de altă parte, 73,7% dintre respondenţi nu cred că angajatorul va lua vreo măsură în ceea ce-i priveşte după revenirea la birou, însă 14% se aşteaptă să le fie tăiat salariul, iar alţi 5,2% chiar să fie concediaţi, în contextul în care multe firme îşi vor reveni foarte greu după această perioadă de criză.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.