Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene : Prețurile mari ale locuințelor ”fac țăndări ideea europeană de drepturi sociale”

Nu slaba pregătire cât faptul că România are o birocraţie care întrece cu mult birocraţia europeană complică derularea proiectelor europene, ele trebuind să respecte ambele birocraţii, explică Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Între alte tare evidențiate de liberalul clujean este și faptul că negocierile cu Comisia Europeană s-au făcut mereu reactiv şi că România nu a putut astfel să pună întotdeauna în prim plan priorităţile sale strategice. În consecinţă, el recomandă ca planificarea cadrului financiar multianual 2028-2035 să înceapă încă de pe acum. În altă ordine de idei, Cîmpean vorbește într-un interviu acordat Făclia despre prețurile mari ale locuințelor, un subiect care ”poate face țăndări ideea europeană de drepturi sociale”.

Cosmin Puriș

continuare în pagina 10

Rep:Domnule secretar de stat, au apărut discuții legate de finanțarea de la metroul Cluj-Napoca. Vă rog să lămuriți care este situație din acest punct de vedere și dacă există vreun risc de blocaje la acest proiect important pentru oraș?

Nu există un astfel de risc. Este doar zgomotul de campanie electorală care uneori se aude atât de tare încât e greu să mai înţelegi ceva. Metroul are contract de finanţare semnat. Reprezentanţii guvernului au declarat că proiectul are surse de finanţare asigurate, prin urmare proiectul va continua. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că este un obiectiv de lungă durată, dar care, alături de centura metropolitană, trenul metropolitan şi culoarul de mobilitate pietonală şi velo de-a lungul Someşului, va rezolva pe termen lung problema mobilităţii în zona metropolitană.

Rep: Două proiecte importante din Cluj-Napoca au ratat finanțare prin PNRR. Este vorba de Spitalul Monobloc pentru Copii și de Centrul Multiorgan de transplant. Ce șanse sunt să se obțină finanțare pentru aceste obiective prin apelurile lansate deja sau care urmează a fi lansate?

Consider că sunt şanse bune, pentru că sănătatea rămâne o prioritate, însă acest lucru depinde şi de viitorul guvern. PNRR a fost un program unic, bun şi consistent pe ansamblu, dar care în privinţa detaliilor nu a fost abordat în cel mai fericit mod nici de către Uniune, nici de către autorităţile naţionale la nivelul României. Dar este un program important, de care România a beneficiat şi beneficiază în continuare.

Pe de altă parte, mai există un program de 2 miliarde pentru infrastructura de sănătate, derulat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din care se pot finanţa aceste proiecte. Aş remarca faptul că ele au echipe de proiectare foarte bune, selectate în urma unor concursuri internaţionale de soluţii.

Rep: Ce ne puteți spune despre situația derulării programelor cu finanțare europeană. De ce apar blocaje?

România are o birocraţie care întrece cu mult birocraţia europeană. Şi derularea proiectelor trebuie să respecte ambele birocraţii. Nu cred că românii implicaţi în derularea proiectelor europene sunt mai slab pregătiţi decât alţi europeni.

Cred că România are nevoie să facă, în sfârşit, o serie de reforme despre care s-a discutat mult şi s-a făcut extrem de puţin. Foarte pe scurt amintesc aici reforma administrativă – este nevoie de o legislaţie care să permită o dezvoltare coerentă la nivel metropolitan și regional, reducerea birocraţiei, codul urbanismului şi destule altele.

Spre exemplu, în acest moment se verifică toate achiziţiile publice de către funcţionari sau angajaţi ai autorităţilor de management. AM-urile nu sunt instituţii prevăzute de legislaţia în vigoare ca autorități publice de control a achizițiilor publice. Nu există o practică unitară la nivelul AM-urilor, adică pe speţe similare se dau soluții diferite. Există multe procese care se pierd în instanţă de către Autoritățile de Management, în urma unor corecții aplicate în mod abuziv beneficiarilor de fonduri europene. În urma aplicării unor corecţii în mod injust, există posibilitatea ca unii beneficiari să intre în incapacitate de plată sau chiar să se piardă fondurile. Într-un stat de drept trebuie să fie prevăzute clar instituţiile care au rol de control, acesta neputând fi preluat şi de alte entităţi. Avem o uluitoare capacitate de a inventa reguli şi situaţii absurde. În timp ce Comisia Europeană cere competitivitate.

Cred că modelul de descentralizat aplicat la Programul Regional, care este cel mai important, de 11,5 miliarde de euro, poate fi aplicat şi la alte programe cu finanţare europeană. Centrul trebuie să lase administrarea curentă la nivel regional şi local şi să păstreze funcţia strategică de viziune şi funcţia de control.

Rep: Care ar fi prioritățile României pentru exercițiile financiare europene viitoare?

Cred că priorităţile României au rămas aceleaşi – cele ale recuperării decalajelor de dezvoltare pe toate palierele. Desigur cu accentul pe o dezvoltare sustenabilă, ceea ce înseamnă că da, avem nevoie de autostrăzi, pentru că nu le-am făcut la timp, dar și de modernizarea infrastructurii feroviare și realizarea unui tren de mare viteză care să lege marile centre economice şi universitare din România.

Pentru exerciţiul finanaciar 2021-2027, cele mai mari programe finanțate din fonduri europene rămân Programul Regional și Programul Transport cu o alocare de peste 11 miliarde de euro, respectiv 9.6 miliarde de euro. De asemenea, există și Programul de Sănătate și Programul Dezvoltare Durabilă, fiecare cu câte 5 miliarde de euro alocați.

Pe termen mai lung, e bine să avem în vedere că negocierile cu Comisia Europeană s-au făcut mereu reactiv şi nu am putut astfel să punem întotdeauna în prim plan priorităţile noastre strategice. În consecinţă, planificarea cadrului financiar multianual 2028-2035 trebuie să înceapă încă de pe acum.

Apoi, este nevoie în România să punem accentul pe calitatea proiectelor pe care le finanțăm. Proiectele trebuie să fie folositoare, sustenabile, inclusive şi cu respect pentru generațiile următoare, să asigure o abordare transdisciplinară și o implicare a comunității prin procese de guvernanță participativă.

Rep: O problemă majoră a marilor orașe este legată de accesul unei părți din populație la locuințe din cauza prețurilor foarte mari. În ce măsură ar există oportunități de finanțare europeană sau națională pentru construcția de locuințe pentru tineri, specialiști sau categorii sociale cu venituri reduse?

Există prea puţine astfel de oportunităţi. Şi nu este doar o problemă a României, pe care o vedem în oraşul nostru, este o problemă a Europei. În acest moment există doar mici proiecte. Este o iluzie că autorităţile locale şi regionale ar putea rezolva problema, deşi ele trebuie să fie implicate. Este, de asemenea, o iluzie că doar piaţa liberă ar putea rezolva problema. Piaţa este o parte a soluţiei, dar nu este Soluţia miraculoasă. Este nevoie de mari programe naţionale şi europene pentru a aborda acest subiect care poate face ţăndări ideea europeană de drepturi sociale, care ameninţă coeziunea societăţilor noastre şi de aici chiar ideea europeană. Nu pot decât să sper că viitorul guvern şi viitoarea Comisie vor înţelege acest lucru. Eu mă voi lupta pentru a găsi soluţiile necesare astfel încât să menţinem solidaritatea şi coeziunea europeană.

INterviu realizat de Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut