„Orașul” (Nr. 71-72, Anul XXI, 2026) – Un spațiu al dialogului urban, istoric și cultural

Ediția dublă 71-72 (Anul XXI, 2026) a publicației clujene „Orașul” marchează un moment aniversar de înaltă ținută: 20 de ani de la fondare. Premiată de Academia Română cu „Distincția Culturală”, revista își reafirmă misiunea de filtru critic și punte de legătură între arhitectură, arte, istorie, știință și dezbaterile majore ale cetății.

Marile aniversări culturale

Ediția se deschide sub semnul a două mari repere ale identității naționale: Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere și Octavian Goga – 145 de ani de la naștere:

Secțiunea dedicată lui Constantin Brâncuși oferă analize teologice, filocastice și istorico-artistice semnate de Ioan Chirilă, Mircea Popa, Eugen Cojocaru și Constantin Zărnescu. Recompunând legăturile sculptorului cu Clujul, atmosfera atelierului din Paris și exegetica operei sale, articolele subliniază caracterul sacru și universal al creației brâncușiene.

Constantin Cubleșan schițează un profil biografic și literar al „poetului pătimirii noastre”, evocând moștenirea de la Rășinari și Ciucea.

Un spațiu larg al acestei ediții este dedicat dezbaterii aprinse din jurul recentei aplicări a legii privind combaterea antisemitismului și xenofobiei (cunoscută public ca Legea Vexler) și a efectelor sale asupra patrimoniului memorial și numelor din spațiul public (cazul bustului lui Octavian Goga).

Revista publică declarația grupului de intelectuali „Orășeni”, semnată de un colectiv impresionant de personalități (Academicieni, profesori universitori, scriitori și artiști precum Ioan-Aurel Pop, Marius Porumb, Horia Bădescu, Florin Piersic, Dorel Vișan, Ioan Bolovan ș.a.). Declarația își exprimă dezacordul față de acțiunile de reevaluare punitivă a figurilor istorice, pledând pentru nuanțare și respectarea memoriei culturale.

Academicianul Ioan-Aurel Pop argumentează pe marginea principiului neretroactivității legii și necesității abordării contextuale a trecutului, iar Dan Culcer propune o analiză metodologică și juridică pragmatică privind libertatea de exprimare și cercetarea istorică.

Restituiri Istorice

Istoricul Ioan Drăgan aduce argumente documentare din arhive pentru reevaluarea datei exacte a preluării Moldovei de către Mihai Viteazul, arătând că la 10 Mai 1600 a avut loc prima Unire.

Virgil Mihaiu semnează un eseu amplu dedicat Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” (ANMGD) la 105 ani de existență, trecând în revistă generațiile de maeștri și mutarea instituției în noul sediu.

Grigore Arbore reconstituie traiectoria publicației „Orașul”, evidențiind rolul de ferment cultural al colectivului condus de Ionel Vitoc.

Revista include și recenzii consistente pentru lucrări de referință. Astfel, Ștefan Vișovan comentează monumentalul dicționar Pictura românească din Transilvania (Secolele XIII-XVIII) semnat de acad. Marius Porumb iar Irinel Popescu prezintă volumul interdisciplinar Materie, energie, informație al dr. Toma T. Mugea.

În secțiunea de istoria arhitecturii, Sorin Vasilescu analizează Raționalismul și creația lui Le Corbusier, iar paginile de arte plastice, teatru, cinema (TIFF) și beletristică întregesc peisajul eclecti al numărului.

Numărul 71-72 al revistei „Orașul” demonstrează că o publicație de cultură urbană își îndeplinește cel mai bine rolul atunci când combină nostalgia fertilă a memoriei cu curajul de a lua poziție în dezbaterile fierbinți ale prezentului. Este o lectură densă, fundamentală pentru cititorul preocupat de dinamica ideilor și de patrimoniul cultural.