FOTO | Prefectura Cluj, model național de restaurare a unui monument istoric

Cea mai complexă și profesionistă RESTAURARE a unei clădiri istorice incluse în ansamblul unităților administrativ-teritoriale din județul Cluj – PREFECTURA CLUJ -, a fost realizată de o echipă performantă coordonată impecabil de prefect Maria Forna. Din păcate, doamna Maria Forna a renunțat la funcție, pe 20 octombrie 2026, după un mandat de un an și opt luni, în contextul schimbărilor politice recente de la București și trecerii Partidului Național Liberal (PNL) în opoziție. Afirmația că Maria Forna a fost cel mai eficient prefect al județului Cluj din ultimii 37 de ani nu e deloc exagerată. Realizările sale au dovedit, din plin, o exemplară capacitate de administra situații cu statut de urgență. Am avut privilegiul unui interviu cu distinsa doamnă Maria Forna despre lucrările impresionante efectuate pentru a readuce clădirea Prefecturii Cluj la structura originală.

Edificiul care adăpostește în prezent Prefectura Cluj a fost construit între anii 1910-1911, planul construcției fiind semnat de arhitectul József Huber (1846-1916), originar din Bratislava, absolvent al Politehnicii din Zürich. Destinația clădiri proiectate de Huber : sediu al Camerei de Comerț și Industrie locale. Anterior, Huber elaborase planurile arhitecturale somptuoase ale agențiilor bancare din Timișoara (lucrări începute la 5 noiembrie 1903 de firma antreprenorului Alois Schlosser și finalizate în timp record, la 25 octombrie 1904) și din Arad, construcție realizată, la fel, în doar un an, din 1905 până în 1906.

Taxarea proiectului arhitectural conceput în maniera Art Nouveau (curent inovator din perioada 1890-1910) al Prefecturii din Cluj Napoca, realizat de Huber, ca fiind tributar „stilului lechnerian” (arhitect maghiar Ödön Lechner,1845-1914) este improprie: e o inadecvare taxonomică invocarea lui Lechner în concepția artitecturală distinctă a lui József Huber. Întâi de toate, pentru că Lechner nu a creat un „stil propriu”, precum cred neinițiații. Lechner parcursese experiențe formative în anii în care a fost activ în studioul Clément Parent din Franța – studiou specializat în restaurări de monumente istorice. Iar după revenirea sa în Ungaria, Lechner a fost cucerit de ceramica produsă de meșterii Fabricii Vilmos Zsolnay din Pécs, care realiza și plăci ornamentale arhitectonice. Folosirea ceramicii decorative în proiectele Lechner a indus și impresia unei apropieri de creațiile „vizionarului” Antoni Gaudi y Cornet (1852-1926) din Barcelona (Spania), cel mai original arhitect de la începutul secolului al XX-lea. Gaudi a transformat radical arhitectura, inovațiile sale depășind simpla estetică modernistă, în timp ce Lechner a fost captiv în propria-i exuberanță decorativă.

Două mențiuni contextuale privitoare la Art Nouveau:

1. Mansarda Castelului Peleș și Castelul Pelișor din Sinaia sunt cele mai compacte, unitare și valoroase ansambluri arhitecturale Art Nouveau din România.

2. Orașul european cu cea mai mare densitate de clădiri Art Nouveau este Riga, capitala Letoniei.

***

Reporter „Făclia”: Sunteți inițiatoarea unei operațiuni remarcabile de restaurare complexă a sediului Prefecturii. Clădirea are acum toate caracteristicile unui edificiu mai mult decât prietenos. Sediul Prefecturii va putea să fie vizitat de publicul clujean.

Prefect Maria Forna: Vă mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu. Este o deosebită onoare să detaliez pentru cititorii cotidianului „Făclia” câteva informații despre Palatul Administrativ-sediul institiției Prefectului județului Cluj. Clădirea a fost edificată între anii 1910-1911, avându-l arhitect pe József Huber, destinația inițială fiind cea de sediu al Camerei de Comerț și Industrie a județului. Apoi a devenit sediul Primăriei orașului, ulterior sediu al Partidului Comunist Român. În 1990 a devenit casa a două instituții: Consiliul Județean Cluj și Prefectura. Cele două instituții au funcționat în această clădire până acum 15 ani, respectiv până în 2011. Consiliul Județean Cluj dipunând de fonduri proprii și-a construit un sediu nou, pe Calea Dorobanților. Procesul de renovare a clădirii Prefecturii a început, birocratic, în anul 2022, an în care a fost lansat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plan desfășurat în România și în celelalte state ale Uniunii Europene – e vorba de un plan al Comisiei Europe -, timp de patru ani. A fost începută licitația pentru lucrările la acest obiectiv și au participat două firme: a fost declarată câștigătoare o firmă de construcții, iar cealaltă firmă, care a pierdut calificarea, a contestat în instanță soluția pronunțată. Procesul în instanță a durat 16 luni, timp prețios pierdut pentru renovare, mai ales că fiind cuprinși în PNRR, termenele de execuție erau foarte precise, fără flexibilitate: Comisia Europeană precizase termenul de 31 mai 2026 pentru finalizarea lucrărilor. După 16 luni, instanța judecătorească a decis că firma contestatară este câștigătoarea licitației. În ianuarie 2025, conducerea Prefecturii a încheiat contractul de execuție cu firma declarată câștigătoare de către instanța judecătorească. Apoi s-a schimbat conducerea Prefecturii iar în 28 februarie 2025 eu am depus Jurământul în calitate de nou prefect al județului. În Sala de ședințe m-a surprins aspectul ponosit al încăperii, cu pereți degradați, cu mucegaiuri și igrasie. Mi-am spus atunci că nu voi întârzia nici o clipă pentru a începe mult prea necesarele lucrări de restaurare a clădirii. În acel moment, proiectul era evaluat la suma de 37 de milioane de lei. Eram convinsă că nu putem să ne batem joc de fondurile europene și cele guvernamentale alocate acestui proiect și să nu executăm lucrarea în clădirea ajunsă aidoma unui diamant neșlefuit, chiar o Cenușăreasă din centrul orașului, cu pereți ponosiți și infiltrații ale apei de ploaie. Atunci când ploua, în birourile subprefecților se puneau găleți colectoare de apă. Erau deteriorări grave ale acoperișului clădirii. Cert este că de 115 ani acestă clădire nu a fost niciodată cuprinsă într-un riguros program de renovare.

Sala de ședințe după restaurare, ceasornicul de perete din Sala de ședințe. Și un atrăgător vitraliu de plafon, pe culoar

Se peticise mereu câte ceva, niciodată nu a fost luată în calcul o lucrare complexă de restaurare. În prima săptămână după depunerea Jurământului meu de Credință, am avut o primă discuție cu echipa de proiect. Toată lumea voia să dea înapoi. Nimeni nu mai prea voia să-și asume responsabilitățile, pentru că fiind vorba de o lucrare pretențioasă la un monument istoric, trebuia să fie renovate și conservate multe componente arhitecturale, iar timpul era limitat. Constructorii mi-au spus foarte clar că lucrarea poate fi executată în trei ani, nicidecum într-un an și jumătate, situație care îi determină la neasumarea execuției preconizate în proiect. Le-am spus constructorilor că nu Prefectura i-a obligat să intenteze un proces în instanță, situație care a amânat cu 16 luni deschiderea șantierului. Le-am cerut să-și asume necondiționat proiectul. Le-am reamintit că e vorba de un contract cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Prefectura fiind reprezentanta Guvernului în teritoriu, dar subordonarea sa directă fiind în raport cu MAI. Le-am spus că nu ne putem permite să ne batem joc de banii publici, iar noi, echipa de proiect și conducerea instituției, le asigurăm întreg sprijinul pentru a duce la bun final toate lucrările preconizate. Până la urmă, cu greu, constructorii și-au asumat realizarea acestui proiect. În aprilie 2025, am emis ordinul de începere a lucrărilor de o complexitate majoră. Erau incluse în proiect și recompartimentări: de-a lungul timpului, clădirea a suferit modificări interioare, pentru că și alte instituții și-au desfășurat aici activitatea și nu erau spații suficiente. Practic, prin proiectul de RESTAURARE completă, în 2026 clădire a revenit la arhitectura originală din 1911.

Au făcut parte din proiect, pentru execuție, și câteva elemente noi, de ordin tehnologic, pentru a ne adapta vremurilor în care trăim, respectiv au fost instalate panouri fotovoltaice, pe acoperiș, care nu sunt vizibile din exteriorul stradal al clădirii, apoi două stații de încărcare pentru automobilele electrice, stații poziționate pe strada Baba Novac, unde se pot încărca simultan patru autoturisme. O noutate benefică este liftul interior, care nu era menționat, inițial, în proiect, dar a fost montat pentru a oferi o accesibilitate facilă persoanelor cu dizabilități și nu numai. S-a lucrat intens. Eu am fost pe șantier cel puțin de trei ori pe săptămână, dimineața, la prânz, seara. Voiam să mă asigur că numărul de muncitori declarați ca fiind prezenți zilnic pe șantier – 80 sau 100 -, lucrează efectiv la fața locului și termenele sunt respectate. Am avut și noroc, în ciuda sumedeniei de provocări din timpul renovării: Comisia Europeană a prelungit termenul de finalizare a lucrărilor, din luna mai 2026, până în iunie, apoi până în iulie. Ultimul termen a fost 31 august 2026, cu efectuarea recepției lucrărilor și închiderea tuturor elementelor birocratice. Prelungindu-se acest program cu două luni, am putut să ducem la bun sfârșit lucrările preconizate. În cadrul PNRR, la nivel național, au fost incluse 13 prefecturi, multe dintre ele monumente istorice. Prefectura Cluj a fost ultima care a început lucrările, din cauza litigiului menționat anterior, dar a fost printre primele care a terminat la timp lucrările. Au fost prefecturi care au demarat lucrările în 2022 sau 2023, odată cu lansarea PNRR. Doresc să vă ofer și câteva detalii semnificative: când a fost efectuată expertiza pentru lucrare nu s-au identificat toate elementele care trebuia să fie complet refăcute. Multe degradări au fost descoperite în timpul lucrărilor. Vă dau câteva exemple: clădirea unică din Cluj avea 14 turnulețe, 12 identice ca formă și dimensiuni și două mai mari, din structurile de colț, care încadrează două străzi. Clădirea Prefecturii este poziționată pe trei străzi: Bulevardul 21 Decembrie 1989, strada Baba Novac și strada de pe latura vestică a Pieței Avram Iancu. Expertiza a precizat că toate cele 12 turnulețe pot fi refăcute cu același design și cu înveliș din titan-zinc, precum fuseseră lucrate originalele în 1911. Tot în timpul lucrărilor, la subsolul clădirii au fost identificate părți componente ale unui sit arheologic, adică ale Palatului Mariaffy datând din anul 1800, sit pus acum expozițional în valoare. Mariaffy a fost o familie de nobili originară din zona Sibiului care s-au stabilit la Cluj. Descoperirea acestui sit arheologic ne-a blocat lucrările timp de două luni. Trebuie să vă spun că noi nu eram obligați să punem în circuit public acest sit, dar eu am decis să facem această operațiune, pentru că sala este foarte ofertantă și va deveni spațiu expozițional pentru tineri artiști clujeni, mai ales că încăperea senzațională prin pereții de cărămidă ilustrând măiestria desăvârșită a zidarilor, are și deschidere directă spre Piața Avram Iancu.

Insolit: Restaurarea a scos la lumină minunate decorații murale ale pereților (până acum acoperite cu var sau vopsea lavabilă), a evidențiat simbolicele inimioare care „bat”. artizanal, pe culoare și săli ale clădirii, dar și un neașteptat anunț al unui muncitor de la 1911 care îi comunică soției când va trebui să se întâlnească ei la o oră menționată la intrarea pe șantier.

Reporter „Făclia”: V-a invitat la Bruxelles Comisia Europeană pentru mult prea meritate felicitări?

Prefect Maria Forna: Încă nu. Restaurarea clădirii Prefecturii a fost o provocare continuă. Partea bună e că lucrările au putut fi finalizate la termenul cerut de Comisia Europeană. În 8 august 2026 am semnat procesul verbal de recepție, în prezența numeroșilor reprezentanți ai instituțiilor publice clujene – Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, colegi de la Ministerul Culturii, 10 prefecți din reședințele județene ale țării. Totodată, am marcat și împlinirea a 115 ani de la ridicarea acestei clădiri. Evidențiez că restaurarea a fost o muncă de echipă. Avem nu mai puțin de 47 de bibliorafturi și peste 200 de avize care redau etapele restaurării și activitatea asiduă a întregii echipe. Nu cred că exagerez spunând că am fost omul potrivit la locul potrivit. Mă despart de Prefectura Cluj cu sufletul împăcat că am făcut tot ce a ținut de mine.

RECUNOȘTINȚĂ SINCERĂ ȘI MULȚUMIRI DOAMNEI PREFECT MARIA FORNA!  

Carmen Fărcașiu