ONG-urile din domeniul protecţiei mediului au pregătit o petiţie pentru reducerea deşeurilor generate

• În lipsa unei gîndiri coerente din partea autorităţilor publice locale, societatea civilă propune soluţii pentru gestionarea gunoiului •

Peste zece organizaţii neguvernamentale clujene vor depune vineri, 17 iulie, o petiţie la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, respectiv Consiliul Judeţean Cluj, prin care vor solicita adoptarea urgenţă a unor măsuri menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare a deşeurilor, anunţă reprezentanţii semnatarilor petiţiei, printr-un comunicat de presă.

„Organizaţiile active în domeniul drepturilor omului şi protecţiei mediului au pregătit, cu sprijinul unor experţi internaţionali, un set de strategii cu impact pozitiv atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung, în optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Cluj”, se arată în documentul citat.

Astfel, activiştii care militează pentru protecţia mediului solictă transparenţă decizională şi consultări publice cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj, „pentru ca proiectul să funcţioneze mai eficient decît s-a derulat pînă acum”. De asemenea, semnatarii petiţiei propun implicarea cetăţenilor, inclusiv a comunităţii din Pata Rît, în creionarea unui nou sistem de management al deşeurilor, separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri – biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare) -, colectarea deşeurilor din uşă în uşă – respectiv organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: miercuri, vineri şi duminică – deşeuri biodegradabile; luni şi joi – deşeuri reciclabile; marţi şi sîmbătă – fracţia reziduală -, precum şi compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atît în zona urbană, cît şi în cea rurală.

Totodată, activiştii din domeniul protecţiei mediului solicită implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cît-arunci”. „Sistemul va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual), deşeurile reciclabile şi cele compostabile sînt ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sînt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală. Sistemul se implementează în mai multe moduri: în unele comunităţi deşeurile reziduale sînt cîntărite, în altele se alege dimensiunea containerului pentru fracţia reziduală, şi se plăteşte în funcţie de dimensiune”, explică semnatarii petiţiei, propunînd adoptarea variantei volumetrice – sistem ce ar urma să fie dezvoltat în colaborare cu operatorii de salubritate care deţin instalaţii de sortare, pentru sortarea fracţiei reciclabile.

De asemenea, ONG-urile preocupate de protecţia mediului solicită autorităţilor locale adoptarea unor măsuri de reducere a deşeurilor generate. Printre acestea se numără interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosinţă, pe raza judetului Cluj, în favoarea pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hîrtie reciclabilă, etichetate corespunzător, interzicerea utilizării în şcoli a paharelor, veselei şi, tacîmurilor de unică folosinţă, respectiv obligativitatea folosirii în unităţi de învăţămînt şi instituţii publice a paharelor, sticlelor, veselei, tacîmurilor refolosibile din porţelan, sticlă, inox, dezvoltarea unor programe de susţinere pentru comercianţii care vînd produsele alimentare la vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile în special scutece), iniţierea unei campanii de educare împotriva folosirii apei îmbuteliate (şi în favoarea apei de la robinet), colectarea la sursă a uleiului uzat, precum şi interzicerea incinerării deşeurilor municipale şi asimilabile, fără sau cu recuperare de energie.

„Faptul că deşeurile municipale trebuie transportate în alte judeţe pentru că încă nu dispunem de un depozit ecologic funcţional va duce implicit la mărirea costurilor de eliminare. Implementarea acestor măsuri va duce la îmbunătăţirea reală a sistemului de management al deşeurilor în municipiul Cluj-Napoca şi la promovarea ca exemplu de bune practici”, consideră semnatarii petiţiei. Aceştia subliniază că Uniunea Europeană acordă o mare atenţie problemei deşeurilor, dovadă fiind faptul că UE a lansat în aprilie 2015 procedura de infringement împotriva României pentru legislaţia privind deşeurile de ambalaje şi solicită închiderea tuturor depozitelor neconforme pînă în anul 2025.

„Mai mult, recent, Parlamentul European a votat raportul «Eficienţa Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară», care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generării deşeurilor, pînă în 2025, precum şi obiective de 70% reciclare pentru deşeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deşeurile din ambalaje pînă în 2030”, mai arată semnatarii petiţiei, ce va supusă atenţiei autorităţilor locale. Petiţia, însoţită de un ghid detaliat cu soluţii tehnice şi diverse modele de succes, din alte oraşe europene, va fi prezentată vineri autorităţilor locale şi judeţene.

A.S.