Turda, noul pol turistic național

Municipiul Turda urmează să obțină statutul de stațiune turistică de interes național. Primarul Cristian Matei a declarat miercuri pentru Făclia că în această lună Guvernul va adopta o hotărâre prin care municipiului de pe Arieș i se va recunoaște rolul pe care îl are la nivelul turismului național. Această ascensiune consolidează profilul orașului de pol turistic regional și deschide noi oportunități de dezvoltare.

Municipiul Turda a ajuns pe harta națională și internațională a turismului prin mai multe obiective de mare interes. Orașul se bucură de un patrimoniu cultural și turistic cu totul excepțional, cum puține zone sau localități din lume se pot mândri cu astfel de atracții. Castrul Potaissa, inclus recent în patrimoniul UNESCO, Salina Turda – cel mai spectaculos subteran modelat de oameni din lume, Biserica Catolică – locul primului edict de libertate religioasă din Europa, centrul istoric cu o arhitectură spectaculoasă, Muzeul de Istorie care adăpostește tezaurul prințesei gepide, traseul Mihai Viteazul și Cheile Turzii asigură acestui oraș un potențial turistic imens, un adevărat aur pentru economia locală.

Un alt avantaj pentru acest oraș este poziția geografică. Turda se află în proximitatea celui mai mare nod de autostradă din Transilvania și la o distanță relativ mică de trei aeroporturi: Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș. Acest lucru asigură o foarte bună accesibilitate pentru cei care doresc să vadă patrimoniul turistic și cultural de aici. Totodată, Turda este poarta spre Apuseni, pe Valea Arieșului, unde cei care aleg acest traseu au parte de un drum reabilitat recent.

Obiectiv UNESCO

Castrul roman Potaissa a fost inclus în 2024 în patrimoniul UNESCO alături de alte obiective romane care constituie sistemul general defensiv al Imperiului Roman. Castrul a fost supus în ultimii ani unui complex proces de restaurare și punere în valoare cu fonduri europene.

Giuvaierul din adâncuri

Pe lângă castrul roman inclus în lista UNESCO, la Turda se află Salina – cel mai spectaculos subteran modelat de oameni din lume. Aici poți face și excursii pe lacul de la mina Terezia, dar și să vizitezi galeria Franz Josef, Minele Rudolf, Sala de Apel și Sala Crivacului. Unul dintre cele mai spectaculoase locuri de aici este Mina Terezia, prima exploatare minieră din tot ansamblul Salinei Turda. E giuvaierul din adâncuri, de o frumusețe uluitoare, spectaculoasă în adevăratul sens al cuvântului. Uriașul clopot din sare găzduiește: o cascadă de sare, un lac subteran și stalactite.

Municipalitatea își propune să dubleze capacitatea turistică a Salinei, prin amenajarea minei Iosif. Primarul Cristian Matei a anunțat că a semnat contractul pentru extinderea Salinei Turda, prin modernizarea Minei Iosif, un proiect care va aduce valoare orașului.

Simbolul toleranței religioase

De Turda se leagă primul edict de toleranță religioasă din Europa. Actul a fost adoptat în Biserica romano-catolică din oraș în anul 1568. Prin acest decret sunt recunoscute ca și confesiuni acceptate în Transilvania confesiunea romano-catolică, confesiunea luterană, confesiunea calvină și confesiunea unitariană. Centrul istoric al municipiului Turda se bucură de o arhitectură spectaculoasă. Zona a fost revitalizată printr-un proiect cu fonduri europene. În zona centrală se află clădiri cu valoare patrimonială și istorică deosebită.

Patrimoniul construit

Clădirea Teatrului Municipal Turda este una dintre cele mai frumoase clădiri ale municipiului. A fost construită între anii 1901 – 1904. Activitatea teatrului turdean a început în anul 1948 și funcționează în această clădire din 1951. Imobilul a fost supus unui amplu program de reabilitare și restaurare cu fonduri europene. Clădirea ar urma să găzduiască Centrul de cultură, artă și tradiții. Construcția clădirii fostei Primării, ulterior sediul Tribunalului, apoi al Judecătoriei Turda, din Piața Republicii nr. 5, a avut loc între anii 1795-1806, folosindu-se exclusiv pietre fasonate aduse din castrul roman Potaissa de pe „Dealul Cetății”. Edificiul a fost proiectat de arhitectul autodidact János Kövesi, care a proiectat și clădirea fabricii de bere din Turda și vechiul pod de lemn peste Arieș. Până în 2008, clădirea a găzduit Judecătoria și Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, însă din cauza pericolului de surpare a tavanelor și pereților, cele două instituții au fost mutate în alte sedii.

„Prințesa Franziska”

Muzeul de Istorie (cunoscut ca și Casa voievodală sau Casa fiscului), a fost bastion al fortificației transformat între anii 1581-1594 în casa cămării de sare; își păstrează și azi stilurile medieval și gotic la subsol și parter, respectiv stil renascentist la extinderile spre vest și la supraetajare. Vedeta muzeului este „prințesa Franziska”, o aristocrată gepidă al cărei mormânt a fost descoperit în termele castrului Potaissa. Numele i-a fost pus în glumă de arheologul clujean Mihai Bărbulescu, cel care a descoperit-o în 1996, ca aluzie la sorgintea sa germanică. Scheletul prințesei este acum acoperit de o vitrină transparentă. Oasele sunt înconjurate de bijuterii și alte obiecte de valoare care au însoțit-o pe aristocrata germanică în mormânt.

Mihai, unificatorul

Traseul primului unificator al românilor: tot la Turda poate fi vizitat Complexul Mihai Viteazul, format din Parcul Obelisc Mihai Viteazul și Mănăstirea Mihai Vodă. Mănăstirea Mihai Vodă a fost construită pe locul unde a fost asasinat primul unificator al celor trei țări românești. Mănăstirea a fost destinată săvârșirii de slujbe și rugăciuni pentru pomenirea marelui voievod. Așezământul monahal este o copie arhitecturală și reprezintă o restaurare a vechii mănăstiri „Mihai Vodă” din București. Mihai Viteazul a fost ucis de generalul Gheorghe Basta, la ordinul împăratului habsburgic Rudolf al II-lea. Capul voievodului român a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat, de Radu Buzescu, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul și răposatul cap al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei.”

Primarul Cristian Matei a declarat marți că investițiile realizate până acum, dar și proiectele pe care le-a pregătit pentru implementare vor contribui și mai mult la dezvoltarea turismului. El a ținut să sublinieze că în ultimii ani, din cele 316 străzi au fost modernizate 260, urmând să fie modernizate și alte coridoare de mobilitate.

„Toate acestea au făcut ca Turda să fie cunoscută la nivel național și internațional. Tot ce am făcut a atras multe investiții de zeci de milioane. În continuare vor apărea noi investitori. Pentru perioada următoare avem proiecte de 240 de milioane de euro”, a spus edilul, precizând că printre proiecte se numără construirea unui aqua park și extinderea spitalului. El a precizat că, pe lângă partea cultural-patrimonială, se va pune accent pe dezvoltarea sportului.

„Turda, pe lângă aceste obiective, mai beneficiază de o sală polivalentă. Lucrăm la extinderea bazei sportive și avem campioni la toate sporturile din Turda. Am dorit ca acești copii să aibă unde practica sportul individual și de masă”, a precizat primarul.

Dar sectorul turistic nu este singurul motor de dezvoltare al municipiului Turda. Primarul Cristian Matei a explicat că orașul mai are alte trei domenii care asigură dezvoltarea: hub logistic, hub cultural și hub industrial.

Cosmin PURIȘ