Omagiu limbii române la Cluj. „E bine să ne amintim că practica dicționarelor pleacă din Ardeal”

O expoziție, dezbateri, atelier de creație, o conferință științifică și un simpozion se desfășoară începând de vineri, 30 august, la Cluj-Napoca pentru a marca Ziua Limbii Române. Manifestările au loc în cadrul Săptămânii Limbii Române și sunt organizate de Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, al Academiei Române în parteneriat cu Societatea Română de Dialectologie și cu Sprijinul Primăriei Cluj-Napoca.

Ziua Limbii Române este sărbătorită, în fiecare an, la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat – în şedinţa din 6 decembrie 2011 – şi de Camera Deputaţilor – la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de Preşedinţia României la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Până în 27 septembrie, ce interesați pot vizita expoziția  “Oameni, locuri și cuvinte. Atlasul lingvistic român în imagini” organizată la Muzeul de Etnografic al Transilvaniei. Vernisajul a avut loc, vineri, în prezența a numeroși cercetători, oameni de cultură clujeni și pasionați de istoria limbii române.

Expoziția prezintă o selecție de fotografii realizate la nord și sud de Dunăre, fotografii ce surprind ipostaze ale vieții rurale interbelice – însoțite de legende descriptive ale realității capturate – și care constituie parte integrantă a cercetării întreprinse de Sever Pop și Emil Petrovici în vederea cunoașterii limbii naționale și a elaborării Atlasului lingvistic român.

Academicianul Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, a ținut să dezvăluie la deschiderea expoziției că prezența sa la eveniment are și o motivație sentimentală deoarece mama sa a fost cadru didactic la facultatea de Litere, precum și cercetător la Institutul de Lingvistică.

În memoria mea păstrez imaginile Institutului din 1958, iar mama, de multe ori, când lucra la Atlasul Lingvistic, mă lua cu ea la institut. Încă mai avem în podul casei niște cutiuțe de lemn în care se păstrează fișe și documente pentru atlas. Rememorarea de atunci m-a făcut și mai bucuros să vin să parcurg câteva imagini, care, deși erau din perioada interbelică, m-au făcut să recunosc câteva personaje din acea perioadă”, a spus Doru Pamfil.

Dr. Adrian Tudurachi, directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, a explicat că expoziția vorbește în primul rând despre Ziua Limbii Române, precizând că este foarte important că există un asemenea reper în calendar deoarece ne pune să avem un altfel de raport cu limba română. „Altfel decât raportul pe care îl avem zi de zi cu o limbă pe care o vorbim”, a punctat Tudurachi.

El a menționat că e important să ne punem mereu întrebări despre limbă, despre trecutul ei, despre viitorul limbii și despre proiectele pe care să le realizăm cu limba română. „Expoziția vorbește despre o construcție instituțională unică în domeniul filologiei românești. Un institut care încă din 1919 a avut proiecte de anvergură națională. Un institut transilvănean care dorea să facă Dicționarul Limbii Române și Atlasul Lingvistic Român. Prin aceste două lucruri țintea să acopere întreg teritoriul țării, adică să intre în toate zonele locuite de români, acolo unde se vorbea limba română”, a spus Tudurachi.

El a mai subliniat că expoziția vorbește de o altă agendă națională pornită tot din Transilvania, cea a dicționarelor de limbă. „E bine să ne amintim că această practică a dicționarelor pleacă din Ardeal”, a explicat Tudorachi.

Cercetătorul clujean a ținut să remarce faptul că în cadrul expoziției o atenție deosebită este acordată oamenilor.

Această expoziție care prezintă materiale fotografice obținute în cursul unei anchete lingvistice ar trebui să vorbească despre cuvinte. Doar că cei care se ocupă de cuvinte ajung la oameni. Expoziția este o mărturie despre interesul celor doi anchetatori- Sever Pop și Emil Petrovici  pentru oamenii care rosteau cuvintele”, a precizat cercetătorul.

În opinia lui Roberto Merlo, conferențiar în cadrul Universității din Torino, colecția expusă de Muzeul Etnografic al Transilvaniei constituie un document al unității în diversitate care caracterizează limba română.

Limba română este mărturia cea mai limpede a capacității vorbitorilor de limbă română de a broda pe o pânză care este de netăgăduit latina cu aceste fire din materiale diferite, dând acestei pânze latine o culoare unică”, a afirmat Roberto Merlo.

Universitarul a mai arătat că în contextul globalizării și al invaziei „anglicismelor”, limba română are capacitatea de a face față acestor provocări culturale.

Curatorul expoziției dr. Gabriela Violeta Adam a explicat că expoziția “Oameni, locuri și cuvinte. Atlasul lingvistic român în imagini” își propune să reconstruiască simbolic prin fotografie și text fragmente ale imaginarului culturii românești și instantanee care au contribuit la realizarea Atlasului Lingvistic Român.

Potrivit Gabrielei Avram, Atlasul Lingvistic Român a fost unul dintre marile proiecte ale Muzeului Limbii Române, fiind coordonat de Sextil Pușacriu și realizat de Sever Pop și Emil Petrovici. „Scopul acestei cercetări a fost de studiere a limbii naționale deoarece după Marele Război, limba română trecea prin cea mai mare refacere din cursul întregii sale dezvoltări”, a spus cercetătoarea, precizând că anchetele s-au derulat în perioada 1930-1938.

În cadrul expoziției sunt prezentate și cele două serii ale Atlasului Lingvistic Român, precum și chestionarele utilizate la realizarea acestor proiecte.

De asemenea sunt expuse obiecte care au fost folosite la documentare, respectiv două camere de fotografiat, un aparat de filmat și o cutie de cilindri de ceară.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut