O nouă bucată din A3 deschisă traficului

Se circulă de la Zimbor la Poarta Sălajului, iar tronsonul spre Nădășelu urmează în acest an

Un nou lot de autostradă, în lungime de 12,24 km, este de marţi în folosinţă pe secţiunea Zimbor – Poarta Sălajului, pe A3, printr-o investiţie finanţată prin Programul Transport (PT) 2021 – 2027.

„Contractul pentru această autostradă a fost semnat în 2020, iar pentru Nodul de la Românaşi am avut un alt contract separat, semnat în anul 2024. Din păcate, autostrada nu putea fi funcţională atâta vreme cât nu aveam încărcare şi descărcare, adică nodurile rutiere finalizate. Odată cu darea în circulaţie a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe practic 144 de kilometri. Iar la nivel naţional, reţeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1418 la 1430 de kilometri”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă premergătoare deschiderii circulaţiei rutiere pe secţiunea Zimbor – Poarta Sălajului, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

El a adăugat că perspectivele pentru anul acesta sunt de deschiderea a cel puţin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză.

Lucrările la acest noul lot de autostradă au fost realizate de constructorul român UMB Spedition.

Autostrada Transilvaniei (A3) este un obiectiv strategic pentru România, iar după construcţia Autostrăzii Unirii (A8) va asigura o legătură rutieră modernă între regiunile istorice Transilvania şi Muntenia, dar şi între frontiera de vest a României (vama Borş) şi cea de est (vama Ungheni).

La rândul său, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, a afirmat că în acest an ar urma să se circule pe autostradă dinspre Sălaj până la Sibiu sau până la Deva.

Potrivit ministrului, în acest an se va da în circulaţie cel mai mare număr de kilometri de pe Autostrada Transilvaniei, respectiv până la 100 de kilometri.

„Suntem astăzi în punctul în care se deschide un tronson nou din Autostrada Transilvaniei, un tronson al unei autostrăzi care a fost mult timp sinonimă mai mult cu blocaje şi cu scuze decât cu lucrări propriu-zise. Lucrurile s-au schimbat. Tot în acest an, am vorbit cu domnul director (al CNAIR – n.r.), am vorbit cu reprezentanţii constructorului, se vor deschide şi ceilalţi kilometri de la Zimbor spre Nădăşelu, astfel încât vom fi în situaţia în care aproape dinspre Sălaj se va putea merge pe autostradă până la Sibiu sau până la Deva”, a declarat Radu Miruţă.

Ministrul a transmis că, „în ciuda faptului că mult timp această autostradă a avut doar explicaţii despre de ce nu avansează proiectul”, în anul acesta se dau în circulaţie până la 100 de kilometri de autostradă, fiind „anul în care se dă în circulaţie cel mai mare număr de kilometri de pe Autostrada Transilvaniei”.

Miruţă a adăugat că România avansează, el punctând că „este foarte important de a conştientiza cât de mult a ajutat acest avans finanţarea europeană”.

Ministrul Radu Miruţă a mai spus că în România sunt puţini kilometri de autostradă şi că încă în România se moare din cauza geometriei proaste a drumurilor şi a insuficienţei autostrăzilor, însă, potrivit acestuia, pe măsură ce câte un segment nou de drum se dă în circulaţie, cresc şansele la viaţă şi, de asemenea, cele la o dezvoltare economică.

Ministrul a mai declarat că România se apropie să atingă dezideratul unui număr de kilometri de autostradă comparabil cu cel al ţărilor spre care ne uităm.

„România are nevoie de o distribuire uniformă a acestor drumuri de mare viteză, nu se pot face toate în acelaşi timp. N-am descoperit un buton magic de a avea autostrăzi peste noapte. Am descoperit la Ministerul Transporturilor, în schimb, obişnuinţe vechi, datorită cărora, ca să nu spun din cauza cărora, observaţi ironia, unele dintre proiecte au fost blocate”, a mai spus oficialul.

La viaductul Topa Mică (2 km): s-a finalizat montarea grinzilor, iar în prezent se lucrează la placa de suprabetonare. La viaductul Nădășelu (1,2 km) mai sunt de montat 48 de grinzi din totalul de 192 de bucăți. Pe acest viaduct se utilizează și metoda consolei dublu echilibrate, o metodă inginerească rar folosită în România, care permite deschideri mari și posibilitatea de a construi fără cofraje sau piloni de sprijin provizorii.

După finalizarea montării grinzilor și a plăcilor de suprabetonare la cele două viaducte, constructorii vor mai avea de efectuat următoarele lucrări: hidroizolație, structură rutieră, montare parapet de protecție, montare sisteme ITS și de semnalizare, marcaje rutiere, lucrări de mediu, amenajare peisagistică.

În momentul de față, antreprenorii sunt mobilizați în șantier cu 356 de muncitori și 239 de utilaje, iar stadiul fizic a ajuns la 76,30%.

Valoarea contractului este de 995 de milioane de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027.