Nu se schimbă numele străzii cardinal Iuliu Hossu

Strada Cișmigiu va purta numele lui Dumitru Fărcaș

Strada din zona Parcului Central care face legătura dintre strada George Coșbuc și Strada George Barițiu va purta în continuare numele cardinalului Iuliu Hossu, a declarat pentru Făclia viceprimarul Dan Tarcea. El a precizat că strada Cișmigiu, care face legătura dintre strada cardinal Iuliu Hossu și strada Arany Janos își va schimba numele în Dumitru Fărcaș. Precizăm că vineri seara, la festivitatea dedicată Jubileului Grupului Statura Școala Ardeleană, primarul Emil Boc a declarat că „dincolo de Casa de culturală care îi poartă numele, vom avea bustul lui Dumitru Fărcaș amplasat în fața casei în care a locuit în zona Parcului Central, iar strada pe care a locuit va purta numele de Dumitru Fărcaș ca o formă de recunoaștere pentru ceea ce este Dumitru Fărcaș pentru noi, pentru clujeni și pentru ceea ce este spiritul românesc”. În urma acestui anunț au apărut o serie de reacții care au contestat demersul de schimbare a numelui străzii cardinal Iuliu Hossu cu Dumitru Fărcaș. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că primarul Emil Boc s-a referit de fapt la strada Cișmigiu, aflată chiar în fața casei în care a locuit Dumitru Fărcaș, precizând că aceasta va purta numele cunoscutului rapsod.

Unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, în comuna Milaşu Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud. După studii gimnaziale la Reghin, Târgu Mureş şi Blaj (1896-1904), a efectuat studii teologice la Roma (1904-1910), unde a obţinut doctoratul în filosofie (1906) şi teologie (1910).

A fost numit episcop în scaunul Episcopiei de Gherla, la 3 martie 1917. Între 1930-1948 a fost episcop de Cluj-Gherla. În vechiul sediu episcopal de la Gherla, episcopul Hossu a fondat Şcoala greco-catolică de institutori. S-a preocupat constant de dezvoltarea învăţământului din cadrul eparhiei sale, unde a susţinut deschiderea de noi unităţi şcolare, între care: şcolile de băieţi şi fete din Gherla, Şcoala primară „Maica Domnului” din Cluj (1935), Internatul diecezan de băieţi din Cluj (1940), Liceul de băieţi „Ioan Inochentie Micu-Klein” din Cluj (1945), Liceul de fete din Cluj (1945).

A devenit un înflăcărat militant pentru Unire, încă din timpul războiului, „un adevărat apostol al înfăptuirii unităţii naţionale”.

La 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, a fost cel care a dat citire „Declaraţiei de Unire”.

După Dictatul de la Viena, a rămas în Transilvania ocupată de horthyşti, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populaţia românească, dar şi cea evreiască, de către autorităţile maghiare. Opozant vehement al revenirii credincioşilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă, la 1 octombrie 1948 a emis un „Decret de Excomunicare” a celor 37 de preoţi greco-catolici întruniţi într-o adunare la Cluj pentru a decide ruperea de Biserica Romei.

A fost arestat la 28 octombrie 1948 şi timp de 20 de ani, a trecut prin diverse închisori şi locuri de domiciliu obligatorii. Între 25 mai 1950 şi 4 ianuarie 1955 a fost închis în penitenciarul Sighet. I s-a stabilit, apoi, domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, întâi la mănăstirea Ciorogârla, apoi la mănăstirea Căldăruşani.

Grav bolnav, episcopul Iuliu Hossu a murit la 28 mai 1970 la spitalul Colentina din Bucureşti.

Cosmin PURIȘ