Noul proiect al lui Cioloș “este un pariu nu atât de riscant pe cât părea la prima vedere”

Dacian Cioloș se grăbește să își facă partid. La aproximativ o săptămână de la anunțul demisiei din USR, cererea de înfiinţare a Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER) a și fost depusă şi înregistrată la Tribunalul Bucureşti.

Cei cinci membri fondatori sunt europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoş Pîslaru, Alin Mituţa, Dragoş Tudorache şi Dacian Cioloş.

Potrivit actului constitutiv al REPER, conducerea interimară a formaţiunii politice va fi asigurată, până la primul Congres, în copreşedinţie, de Ramona Strugariu şi Dragoş Pîslaru.

Graba lui Cioloș și mai ales ce rămâne în urma sa, mai exact un USR șubrezit, sunt subiecte îndelung comentate, zilele acestea în spațiul public. Specialiștii punctează câteva minusuri și, totodată, câteva plusuri ce rezultă oadtă cu gestul lui Cioloș de a pleca „val-vârtej” din USR și de a înființa un nou paetid.

„Plecarea grupării conduse de Dacian Cioloș din  USR și constituirea precipitată a unui nou partid de centru-dreapta reprezintă două greșeli politice majore. Oricare ar fi fost neînțelegerile din cadrul USR, acesta ar fi trebuit să își păstreze unitatea, fiind creditat cu un capital de încredere constant în rândurile populației mai tinere, mai urbane, mai educate. În plus, USR ar fi trebuit să fie unit tocmai pentru că doar astfel ar fi putut specula îndepărtarea de PNL a electoratului progresist. Or, ceea ce vedem acum este în mod cert o probă a imaturității politice a liderilor săi. Un proiect se constituie și consolidează pe termen mediu și lung, nu pe termen scurt și nu legat strict de ambiții personale. Din păcate pentru ele, imposibilitatea de a identifica o linie politică comună și de a depăși rivalitățile individuale a  măcinat uniunea dintre fostul PLUS și fostul USR, iar rezultatul va fi cel mai probabil un REPER (numele anunțat al noii formațiuni conduse de domnul Cioloș) la sub 2% și un USR care riscă să ajungă la un scor inferior alegerilor din 2016, atunci când a candidat pentru prima oară”, a afirmat Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj.

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu atrage atenția că, inițial, motivația lui Dacian Cioloș de a demisiona, mai întâi de la conducerea USR, acum din USR păreau de neînțeles, pentru că nu existau toate piesele tabloului, acum însă pare evident că este vorba despre înființarea unui unui partid pan european în care Dacian Cioloș vrea să pornească doar cu echipa în care are foarte mare încredere, constatând că nu poate în niciun fel să influențeze USR. „Este, deci, un pariu, dar nu este atât de riscant pe cât părea la prima vedere ci doar după apariția articolului care explica această strategie a lui Emmanuel Macron, despre care știm că a avut și poate are în continuare o relație cordială cu Dacian Cioloș, de a crea după alegerile parlamentare din Franța o nouă formațiune politică europeană, de data asta o formațiune politică europeană pan europeană, care să devină o nouă formațiune politică ce din interiorul Parlamentului European să poată influența în mai mare măsură politicile europene. Și atunci dintr-o dată, toată această operațiune a lui Dacian Cioloș capătă o semnificație, ar putea avea șanse atâta vreme cât în România există electorat pro european care s-ar putea regăsi într-o asemeen formațiune legitimată de la Bruxelles și Paris. Pe dea altă parte, situația pentru USR este foarte complicată pentru că USR riscă să piardă prin această operațiune, electori, deși inițial nimic nu anunța acest lucru… să piardă electori pro europeni. De fapt, avertismentele fuseseră lansate de unul din coolaboratorii apropiați ai lui Dacian Cioloș, fostul ministru Dragoș Tudorache, încă din noiembrie, anul trecut, era vorba de atitudinea anti sistem a USR. Declarația sa nu a fost foarte bine primită de foștii USR-iști și a produs o oarecare dezbatere și cred că a fost unele din momentele în care Dacian Cioloș a decis să se separe de colegii din USR, pentru că a devenit convins că probabil eforturile pe care trebuie să le facă pentru orientarea partidului sunt prea mari, așa că a preferat această scurtătură riscantă. Nimic nu este sigur aici, dar pe de altă parte, devine inteligibil de ce ar face cineva un asemenea gest”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu.

Argumentele inițiatorilor

Inițiatorii au adus câteva argumente pentru a-și susține demersul. „Ne dorim să devenim un reper pentru egalitatea de gen şi de şanse. Eu sper ca acest model de copreşedinţie femeie – bărbat, în care deciziile se iau prin consens şi cu mandate egale, să fie păstrat şi după primul Congres, în care se va alege conducerea REPER. Astăzi îl avem în Statut. Femeile sunt peste 50% din populaţia României şi ele sunt subreprezentate în politică şi în administraţia din România. Vom încerca să schimbăm această stare de fapt”, a declarat Ramona Strugariu, potrivit paginii de Facebook a REPER.

La rândul său, Dragoş Pâslaru spune că se doreşte atragerea în noul partid a specialiştilor care pot veni cu contribuţii la problemele din societate.

„Astăzi, am făcut primul pas legal pentru înfiinţarea REPER şi sperăm ca în cât mai scurt timp să primim decizia oficială de înfiinţare. Până la acel moment, ne vom organiza cu toţi oamenii entuziaşti care au venit în număr surprinzător de mare deja alături de noi, semn că cetăţenii români din ţară şi din diaspora nu îşi simt reprezentate interesele în oferta politică actuală. Lucrăm la soluţii pentru marile provocări şi crize care afectează viaţa reală a cetăţenilor şi, mai important, vom încerca să convingem şi să atragem în noul partid specialişti care pot veni cu contribuţii la problemele din societate”, a precizat Pîslaru.

Anca M. COLIBĂȘANU