Norica Nicolai: “Uniunea Europeană are nevoie de standarde comune în domeniul justiţiei”

Eurodeputata liberală Norica Nicolai a organizat ieri, alături de colega sa din Italia, Sonia Alfano, conferinţa cu tema “Justiţie întîrziată. Justiţie negată”. Evenimentul a reunit magistraţi din România şi Italia, care au dezbătut atît reformele în domeniul judiciar din cele două state, cît şi fenomenele corupţiei şi crimei organizate. România a fost reprezentată de doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Mona Pivniceru şi Marius Tudose şi de directorul Organizaţiei Transparency International România, Victor Alistar.

Eurodeputata liberală a susţinut, în deschiderea conferinţei, găzduite de Parlamentul European, că un sistem judiciar eficient în Uniunea Europeană, apt să răspundă provocărilor generate de criminalitatea organizată, aflată într-un proces de globalizare, este necesar la nivelul Uniunii. În acelaşi timp, Norica Nicolai a arătat că incapacitatea statelor de a administra justiţia eficient cu celeritate, în aşa fel încît actul de dreptate să fie cît mai rapid, încalcă drepturile cetăţenilor europeni la o justiţie echitabilă şi poate duce la perturbări ale vieţii sociale.

Victor Alistar a pledat, la rîndul său, pentru o iniţiativă privind elaborarea de politici comune la nivel european în domeniul justiţiei: “Atunci cînd există exces de putere, vorbim de negarea justiţiei. Este nevoie de acest mecanism comun la nivel european, de un standard unificator care să ne garanteze o justiţie echitabilă. În ce priveşte România, reformele din ultimii 20 de ani nu şi-au arătat efectul scontat. Avem reglementări haotice care favorizează întîrzierea judecării pînă în punctul în care putem vorbi de negarea justiţiei”, a spus Alistar.

Cei doi magistraţi, Mona Pivniceru şi Marius Tudose, au prezentat un raport privind situaţia cazuisticii judiciare la nivelul ultimilor cinci ani, document care arată că România s-a confruntat cu o avalanşă de acte normative şi de cazuri în instanţă.

“Între 2006 şi 2011 au fost adoptate în total 2080 de legi, 225 de hotărîri de guvern şi 863 de ordonanţe de urgenţă ale guvernului, în total 3168 de acte normative. Numărul de acte normative care au modificat actele normative anterioare însumează totalul de 1021 de documente, dintre care 448 de legi, 102 ordonanţe de guvern şi 471 ordonanţe de urgenţă ale guvernului. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost modificate un număr de 318 legi. Se remarcă o substituţie a puterii executive în activitatea legiuitorului, profitîndu-se de instituţia delegării legislative prevăzută de art.115 din Constituţie, prin adoptarea de ordonanţe de urgenţă nesupuse unei forme de dezbatere anterior intrării în vigoare. În această situaţie sînt un număr de 514 ordonanţe. Peste această avalanşă legislativă se impun cu forţă supralegislativă directivele Uniunii Europene, perioada 2006-2011 însumînd un număr de 680 de acte normative”, a explicat Pivniceru.

C.P.