Moment special la Cluj-Napoca de Ziua Drapelului Naţional

Ziua Drapelului Naţional, care se sărbătoreşte în fiecare an la 26 iunie, va fi marcată la Cluj-Napoca, printr-o serie de manifestări religioase şi militare organizate în Piaţa ‘’Avram Iancu’’.
Astfel, luni începând cu ora 17, va avea loc ceremonialul de coborâre a Drapelului Naţional. În cadrul ceremonialului, drapelul va fi coborât de pe catarg şi depus în catedrala Mitropolitană. La activitate va participa garda purtătoare a Drapelului Naţional, constituită din militari ai Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, acompaniaţi de un trompet al Muzicii Militare;
Marţi, începând cu ora 10,00 va avea loc o slujbă de sfinţire a Drapelului Naţional în Catedrala Mitropolitană, iar la ora 11 se va trece la înălţarea drapelului pe catargul din Piaţa ‘’Avram Iancu’’.
Detaşamentul de onoare va fi constituit din militari ai Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu”, Batalionului 55 Comunicaţii şi Informatică „Napoca”, ai Grupării de Jandarmi Mobilă „Ştefan Cicio Pop” Cluj-Napoca şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al judeţului Cluj. În acest an, anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, defilarea militarilor, de Ziua Drapelului Naţional, va fi deschisă de trei elicoptere IAR 330 Puma Socat şi aeronave de tip MIG 21 Lancer din dotarea Bazei Aeriene 71 „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. La activitate, pe lângă reprezentanţii Prefecturii Cluj, Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi Diviziei 4 Infanterie ‘’Gemina’’, sunt aşteptaţi să asiste toţi cei care vor să-şi exprime şi cu această ocazie, sentimentele de respect faţă de unul dintre cele mai importante simboluri naţionale.
Ziua Drapelului Naţional este stabilită prin Legea 96/1998. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în martie 1998, iar de Senat în aprilie acelaşi an. Tricolorul Românesc semnifică veacurile de gând şi luptă, pentru unitate şi independenţă ale întregului popor român. Până în momentul afirmării sale ca simbol vexiologic naţional, acesta a străbătut mai multe perioade, prima fiind aceea a opţiunii pentru cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Acestea au avut, de la începuturi, următoarea semnificaţie: roşu, simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii, precum şi al sângelui vărsat în lupte, puterii de viaţă şi energiei strămoşeşti; galben (sau aur), simbol al măririi, forţei, bogăţiei şi purităţii, precum şi al holdelor aurii de grâu din timpul verii; albastru (sau azur), reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţă.

Cosmin PURIŞ