Mircea Popa dedică o nouă carte Centenarului Marii Uniri

Programul de manifestări culturale dedicate Centenarului Marii Uniri a continuat la Cluj-Napoca, ieri, cu un nou eveniment editorial: lansarea cărţii ”Avanposturi ale Marii Uniri”, apărută la Editura Şcoala Ardeleană sub semnătura profesorului Mircea Popa.

Evenimentul, ce a coincis cu aniversarea a 79 de ani de la naşterea autorului, a avut loc la Clubul Casei Universitarilor, printre participanţi numărându-se personalităţi ale vieţii academice, scriitori, artişti dar şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe. Prezent la lansarea volumului, academicianul Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii „Babeş Bolyai”, a subliniat că lucrarea ”Avanposturi ale Marii Uniri” este o „istorie a unirii noastre, mai ales spre final, a Marii Uniri”. „E o unire prin personalităţile care au contribuit la această unire şi e generoasă şi originală şi prin faptul că mai mult de jumătate din cei evocaţi nu sunt români, sunt străini. Iată că a fost o vreme când ne bucuram de simpatia străinilor. Şi nu a oricăror străini pentru că e vorba de un italian de faimă, Roberto Fava, de un norvegian, de un englez, de un austriac, un slovac, de doi unguri, un ceh şi de doi francezi. Dintre români, cu care se încheie cartea, e vorba de patru preoţi, cel puţin, unii au fost şi episcopi, arhiepiscopi, mitropoliţi şi patriarhi. Octavian Goga şi Ioan Nistor sunt preoţi ai gândirii noastre, să spunem. Când i-am văzut pe toţi puşi aici, mai ales preoţii din partea a doua, m-am gândit la titlul cărţii lui Iorga: „Sate şi preoţi în Ardeal”. Iorga a venit în Ardeal de mai multe ori şi a dovedit din prima privire că a înţeles esenţa Ardealului românesc. Un pic m-aş opri auspra străinilor. Roberto Fava ne-a văzut cum ne-am luptat prin Memorandum iar prin articolele sale de presă a luat apărarea unei naţiuni obidite. (…) Karl Lueger, care a fost primarul Vienei, a prezentat obiectiv situaţia românilor şi a luat apărarea românilor. Mocsáry Lajoss şi Iaszi Oszkar au fost voci disparate în cadrul concernului maghiar care apăra interesele unei monarhii perdante şi ale unei monarhii obosite de istorie. Ei au luat apărarea naţionalităţilor, minorităţilor, înţelegând, fiecare până la un punct, modalităţile de a construi viitorul. Contele de Saint-Aulaire şi cu Henri Mathias Berthelot sunt doi francezi mai cunoscuţi. Berthelot mai mult. A fost şeful misiunii militare franceze care a ajutat România să iasă cu bine din încleştarea Primului Război Mondial şi care ştiţi că în satul Fărcădin, din sudul judeţului Hunedoara, a obţinut o proprietate şi de aceea satul a fost botezat între cele două războaie Henri Mathias Berthelot. Saint-Aulaire e mai puţin cunoscut. Acesta a fost ambasador al Franţei în România în perioada Primului Război Mondial, un domn, un intelectual şi un nobil care, când a venit prima dată la noi, a fost întâmpinat în gara Burdujeni(Suceava) cu sunet de fanfară şi i s-a cântat Marseilleza. A început să plângă. De atunci ne-a purtat în amintire toată viaţa ca o naţiune de oameni cuminţi şi primitori. Nu mă mai opresc asupra românilor Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Ivan, Miron Cristea şi Alexei Mateevici, care sunt destul de cunoscuţi de generaţia noastră. Sper ca şi tinerii se vor apleca asupra lor pentru că au nevoie de modele iar modelele importante, chiar dacă nu mai sunt pe lumea asta, rămân în continuare modele”, a spus academicianul Ioan Aurel Pop. Istoricul clujean a mai ţinut să remarce faptul că profesorul Mircea Popa, prin activitatea sa ştiinţifică, nu face decât să-şi onoreze misiunea de om al cetăţii, „fiind pe linia exemplelor pe care le-au dat intelectualii români luptători”. „Cinstirea intelectualilor este o valoare. Prin această carte ne dovedeşte că ştie domia sa ce înseamnă preţuirea valorilor care au condus la Unirea cea Mare”, a punctat Ioan Aurel Pop.

La rândul său, Mircea Popa a explicat că lucrarea „Avanposturi ale Marii Uniri” prezintă contextul complex în care a avut loc realizarea momentului de la 1 decembrie 1918. „Mai întâi m-am ocupat de o serie de reprezentanţi ai culturii europene care au văzut şi realizat starea românilor din Transilvania, stare care nu era deloc conformă cu legile timpului şi istoriei. Apoi am luat în atenţie o serie de personalităţi care au luptat şi realizat Marea Unire, cum ar fi Vasile Goldiş, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Ivan şi mulţi alţii. Cu toţii au acţionat în acelaşi scop: constituirea statului unitar român. Acest lucru s-a şi înfăptuit la 1 decembrie 1918 când cele trei provincii româneşti Transilvania, Bucovina şi Basarabia au revenit în sândul naţiunii române”, a afirmat scriitorul clujean.

C.P.