Mircea Abrudean a fost eliberat din funcția de prefect al județului Cluj

Prefectul Județului Cluj, Mircea Abrudean a fost eliberat astăzi din funcție, atribuțiile urmând să fie preluate de subprefectul Irina Munteanu. Decizia privind eliberarea din funcție a lui Abrudean a fost luată în cadrul ședinței de Guvern de miercuri.  Potrivit unor surse, Mircea Abrudean ar urma să fie numit în aceste zile secretar general adjunct al Guvernului sau consilier de stat.

Liderii coaliției de guvernare și-au negociat funcțiile de prefect pentru fiecare județ în parte. Astfel, PNL va avea 23 de prefecți, USR-PLUS 14 prefecți, iar UDMR va avea 5 prefecți. La Cluj prefectul va revei UDMR.

Noul prefect de Cluj va fi avocatul Tasnádi Istvan Szilárd, în vârstă de 29 de ani, absolvent al Facultății de Drept din cadrul UBB, promoția 2015.

Acesta urmează să fie numit în cadrul unei viitoare ședințe de guvern.
Mircea Abrudean a preluat funcția de prefect al județului Cluj în decembrie 2019. În mandatul său, Mircea Abrudean a acționat pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare ale comunităților locale (comune, orașe, municipii, județ) și a investițiilor private, în special a celor finanțate din fonduri europene și pentru recredibilizarea Instituției Prefectului. Totodată, după declanșarea pandemiei, Mircea Abrudean a coordonat grupul strategic anti-Covid de la Cluj, reușind să gestioneze cu succes numeroase probleme care au apărut în această perioadă.

Una dintre priorități a constituit-o descentralizarea serviciilor publice comunitare și eficientizarea activității acestora.

În acest sens, Mircea Abrudean a făcut demersuri pentru relocarea sediului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor astfel încât condițiile pentru angajați cât și pentru public să fie mai eficiente.

Măsurile luate au făcut ca începând cu 16 noiembrie 2020, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor să fie operațional la noua adresă din cartierul Someșeni, în clădirea Biroului Vamal de interior Cluj, strada Traian Vuia, nr.157.

De asemenea, Abrudean a acționat pentru eficientizarea activității Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple. În acest sens au fost deschise puncte de lucru la Câmpia Turzii și la Dej.

O altă prioritatea a lui Mircea Abrudean a vizat reabilitarea Palatului Administrativ, sediul în care își desfășoară activitatea Prefectura Cluj. În acest sens, deja a fost pregătită documentația tehnico-economică pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii. Imobilul este monument istoric de categoria B, cuprins în Lista Monumentelor Istorice la poziția 739.

Valoarea finanțării documentației tehnice a fost de 204.770 lei, din care 139.910 lei a reprezentat finanţarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice. Documentaţia tehnico-economică realizată prin acest proiect este necesară pentru demararea unui viitor proiect de reabilitare, modernizare şi dotare a clădirii Palatului Administrativ al județului Cluj. Palatul Administrativ din Cluj-Napoca a fost construit în perioada interbelică. Proiectantul a combinat caracteristicile stilurilor gotice, renascentiste şi maure. Imobilul a fost construit iniţial ca sediu pentru Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj. În perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial a funcţionat ca şi primărie, sediu judeţean al Partidului Comunist Român, sediu pentru Consiliul Judeţean Cluj, iar în prezent este sediu al Instituţiei Prefectului Judeţul Cluj. Numeroase monumente şi obiective cu valoare istorică şi culturală deosebită din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca se află în proces de degradare şi compromitere serioasă. Principalii factori care au afectat aceste clădiri de patrimoniu au fost poluarea urbană prin publicitate, absenţa unei strategii unitare de restaurare la nivelul autorităţilor şi al proprietarilor sau locatarilor din imobilele aflate în ţesutul urban protejat şi intervenţiile punctuale, dar foarte frecvente în care s-au folosit materiale necorespunzătoare în faţadizare, precum PVC alb şi geam termopan.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sari la conținut