Mărturia arhitectului șef al Clujului din 1970: Romulus Ladea a conlucrat cu arhitecții pentru realizarea soclului

Ziua Şcolii Ardelene este o sărbătoare publică, marcată, în fiecare an, la data de 11 octombrie, fiind instituită prin Legea nr.93 din 2014. Manifestarea este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de mişcarea cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană.

Ca omagiu adus celor trei corifei ai mișcării Școala Ardeleană, la Cluj-Napoca în 1973 a fost dezvelit Grupul Statura Școala Ardeleană, operă a sculptorului Romulus Ladea.

Profesorul Lazăr Marian a fost arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca în perioada în care s-a decis realizarea unui monument dedicat Școlii Ardelene. El a spus că proiectul a fost aprobat în Consiliul Tehnico-Științific al Județului. „Pe locul de pe strada Mihail Kogălniceanu, unde s-a aflat monumentul lui Romulus Ladea s-a aflat Lupa capitolină. În 1970, în cadrul Consiliului Tehnico-Științific s-a decis mutarea statuii Lupa Capitolină în altă parte iar aici să fie amplasat monumentul dedicat Școlii Ardelene realizat de Romulus Ladea. În Consiliul Științific s-a solicitat ca opera Romulus Ladea să aibă soclu, iar artistul a fost de acord și a conlucrat cu arhitecții pentru realizarea lucrării. Acest monument a costat municipalitatea clujeană la acea dată 300.000 de lei”, a declarat pentru Făclia profesorul Lazăr Marian.

În contextul reamenajării străzii Mihail Kogălniceanu, arhitectul Arnold Macalik a decis să desființeze soclul pe care era amplasată statuia școala Ardeleană iar opera lui Romulus Ladea să fie instalată la nivelul solului. Demersul a stârnit reacția mai multor personalități ale vieții culturale, universitare și academice din Cluj. În acest context, Primăria a cerut ca monumentul să fie instalat pe soclu, exact ca înainte de începerea lucrărilor de modernizare a străzii. Cum arhitectul a refuzat să realizeze un proiect în acest sens, Primăria a reziliat contractul. Prin urmare, municipalitatea a atribuit proiectul de realizare a soclului pentru monument arhitectului Nicu Ștefănuț. Contactat telefonic, arhitectul a declarat că proiectul se află în faza finală, urmând să se obțină aviz pentru planșele cu proiectul de la Comisia Zonală de Monumente Istorice. El a declarat că e posibil ca la finalul lunii octombrie să înceapă lucrările de executare a soclului.

Școala Ardeleană

La 11 octombrie 1754, Petru Pavel Aron, episcopul greco-catolic al Bisericii Române Unite cu Roma, a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, numite de el „fântânile darurilor”.

Şcoala Ardeleană a constituit primul nucleu iluminist din cultura română, o mişcare a intelectualităţii din Transilvania de la sfârşitul secolului XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, favorizată şi de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma. Mişcarea, care susţinea emanciparea oamenilor prin educaţie şi cultură, era îndrumată, politic şi cultural, de operele istorice şi filologice ale lui Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816), Petru Maior (1756-1821) şi Ion Budai-Deleanu (1760-1820), minţi strălucite, erudiţi, savanţi de talie europeană, poligloţi, toţi cu studii teologice, filosofice şi de drept canonic la Roma şi Viena.

Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.

Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, stimulând gândirea istorică şi lingvistică, şi contribuind la formarea conştiinţei de unitate naţională a românilor. Din punct de vedere cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului istoriei şi limbii române, a dezvoltării ştiinţelor naturii şi învăţământului, având meritul de a fi pus bazele cercetării ştiinţifice, a etnogenezei şi a istoriei românilor şi a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a artelor. Influenţa Şcolii Ardelene a fost resimţită de cercurile culturale din Moldova şi Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX-lea, stimulând cercetarea istoriei şi promovarea limbii române şi contribuind la consolidarea conştiinţei unităţii naţionale.