Lupta cu infecțiile nosocomiale

Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Bucureşti (INBI MB) a încheiat un protocolul de colaborare cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru ca unitatea medicală clujeană să fie inclusă în proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”.

 

Acest proiect abordează integrat unele dintre cele mai serioase probleme din Europa și de la nivel global: infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţa la antimicrobiene, care au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate, devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonare intersectorială.

 

În cadrul conferinței de presă online organizată cu ocazia semnării protocolului de colaborare, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, Dr. Cătălin Apostolescu, a atras atenția că „rezistența bacteriană la antibiotice este un fenomen care vine foarte puternic din urmă și ne pune foarte mari probleme. Trebuie să înțelegem că acest fenomen nu ne privește doar pe noi infecționiștii, ci este un fenomen care are implicații în întreaga sferă medicală, pentru că, dacă vom ajunge să pierdem antibioticele, pierdem toată medicina modernă, deoarece antibioticele reprezintă temelia medicinei moderne”, a spus managerul Cătălin Apostolescu.

 

Directorul Medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, Dr. Adrian Marinescu, crede că este important să plecăm de la niște cifre care ne arată o realitate în Europa. În momentul în care vorbim de secțiile de terapie intensivă, e clar că vorbim de un procent de aproximativ 10% în ceea ce privește infecțiile asociate actului medical. Sigur, în România este o subevaluare și sperăm ca acest lucru să se schimbe în curând; poate se întâmplă aceasta pentru că sunt asociate cu malpraxisul, o exprimare greșită, care nu are legătură cu realitatea. Practic, în Europa aceste infecții sunt luate ca atare, există programe care să le combată, dar nu înseamnă că există o legătură de cauzalitate, o vină din partea personalului medical”, a spus Marinescu.

 

Claudia Gherman: Rezistența la antimicrobiene este o problemă a întregii comunități

La rândul său, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Claudia Gherman a subliniat că sănătatea oamenilor și nu numai – chiar și sănătatea animalelor, a mediului – la ora actuală nu poate fi disociată de consumul de antibiotice. Rezistența la antimicrobiene nu este o problemă doar a asistenței medicale, ci este o problemă a întregii comunități. Pentru că este atât de larg răspândită și atât de complexă, sigur că nu un singur sector poate rezolva problema. Prin urmare, iată, și acest proiect se aliniază cerințelor globale, a menționat medicul clujean.

 

Strategia propusă de proiect urmăreşte alinierea demersului țării noastre la cerinţele internaţionale privind IAAM şi utilizarea de antibiotice, prin adoptarea Strategiei OMS şi a recomandărilor europene. Principalele obiective ale proiectului sunt: dezvoltarea cadrului juridic și organizatoric pentru controlul rezistenței la antimicrobiene (AMR) și al infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM); elaborarea metodologiilor standardizate și a ghidurilor de bună practică pentru medicii de laborator/microbiologi, epidemiologi și medici de boli infecțioase în ceea ce privește diagnosticul și supravegherea infecțiilor provocate de bacteriile multirezistente și prescrierea rațională a antibioticelor; dezvoltarea capacității de comunicare și educare a profesioniștilor și a publicului larg.

Conform datelor obţinute de ziarul Făclia, în România se raportează între 1-1,5 la sută rată de infecţii nosocomiale în timp ce în Statele Unite acest procent este între 10 şi 12 la sută iar în ţările din UE media este de 10 la sută. Printre cauzele care duc la aceste îmbolnăviri pe parcursul spitalizării se numără atât lipsa de responsabilitate a cadrelor medicale şi a echipelor manageriale, cât şi modul defectuos în care se utilizează şi achiziţionează substantele dezinfectante şi sterilizante, adică biocidele. Produsele biocide, aşa cum sunt definite de actele normative, sunt substanţele active şi preparate care conţin una sau mai multe substanţe active, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice.

Iulia GHIDIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut