Lecturi | Emilia Poenaru Moldovan, amintiri din orașul de basm

Uniunea Scriitorilor din România Filiala Cluj-Napoca a găzduit joi un dublu eveniment editorial și, totodată, un fericit prilej pentru membrii Filialei și ai Cercului Literar de la Cluj să se reunească și să împărtășească din cele mai recente experiențe scriitoricești. Ne-au onorat cu prezența prof. dr. Delia Muntean, redactor în cadrul revistei băimărene „Nord Literar”, prof. dr. Enrique Nogueras de la Universitatea din Granada, Spania, Emilia Poenaru Moldovan, scriitor și editor, fondatorul cenaclului online Cercul Literar de la Cluj, care în prezent reunește puțin peste 100 de membri, din țară și din străinătate. Întâlnirea a debutat cu un moment de reculegere in memoriam Andrei Zanca, poet, prozator, eseist și traducător, ce s-a stins din viață în data de 1 iunie.

„Cărți de pandemie”

Cele două volume pe care autoarea le-a adus în fața publicului sunt „cărți de pandemie”, așa cum le-a prezentat aceasta, apărute în colecția de poezie a Cercului Literar de la Cluj, editura Colorama, inspirate în bună măsură din amintirea anilor copilăriei petrecuți în mijlocul familiei. După cum însăși Emilia Poenaru Moldovan afirmă, unele imagini au revenit abia acum în memoria afectivă, după zeci de ani de când s-au petrecut întâmplările care au generat creația.

„O saga a familiei”

„O bucurie s-a dovedit pentru mine lectura versurilor ce descântă universul Uioarei, o lume a Emiliei, ce te îmbie să participi, să-ți exersezi imaginația, să recompui scame de trecut după o imagine proprie, după voia ta”, a observat criticul Delia Muntean. Aceasta a poposit asupra câtorva borne literare, poeme-reper din volumele Emiliei, oferind și o scurtă lectură publică. „Mi se pare izbutit poemul intitulat «Lunaticul», o pseudo-ecranizare a unui vis de copil, însă cu discrete trimiteri către condiția Creatorului. Poemele par ivite chiar din seva ființei ei, iar sevele biografice sporesc vibrația sufletească. Sunt reverii în care adultul se cuibărește. Fiecare faptă, oricât de măruntă, dezvoltă pulsații, tensiuni, încărcături pe care poeta știe cum să le exploateze. Autoarea însă nu dă frâu liber efuziunilor sentimentale, nu se lamentează, nu-și împovărează suflul elegiac cu artificii, nici măcar lingvistice”, a adăugat Delia Muntean.

„Casa, familia, amintirile au venit peste mine…Cărțile s-au așezat în perioada anilor 2020-2021, nu au fost neapărat scrise doar atunci, am avut mai mult răgaz în care am putut să adun poeziile. În 2018, când s-a sărbătorit Centenarul Marii Uniri, mi-au venit în minte, așa ca o avalanșă, poveștile părinților și în special ale tatălui despre Unire, despre felul cum au fost ei educați în școala de la Blaj în spirit autentic patriotic. Lucru pe care ni l-au transmis și nouă. Primele trei poezii, «Mama», «Tata» și «Sora»-e vorba de sora tatălui-au venit scrise ca și când le aveam deja în minte, de aceea au acest fir mai degrabă narativ. De-abia după un an, doi a început să se concretizeze volumul, am <<scormonit>> și după alte amintiri. Uioara este, de fapt, Ocna Mureș, un orășel minier, cu care ne mândream în clasa a cincea când se făcea istoria antică, pentru că orașul nostru era pus pe harta antică și se numea Salinae”, își amintește, cu nostalgie, Emilia Poenaru Moldovan. „Uioara este un loc fermecat, ține cumva de basm. Pe copertă este castelul Teleki, vechi de 700 de ani – acum părăsit – care ne-a bântuit toată copilăria, de pe terasa superioară a Mureșului și de unde domină tot orașul”, a subliniat autoarea.

Popas la Spinalonga, insula cu holograme de iepuri

În urma unei călătorii în Grecia, pe o insulă care pe vremuri se numea Spinalonga (ultima colonie de leproși din Europa până în anul 1957), a luat naștere poemul Emiliei intitulat „Iepuri la Spinalonga”. Și care, ulterior, a devenit, iată, un volum de sine stătător, prin frumoasa și rodnica întâlnire literară cu profesorul și traducătorul Enrique Nogueras. O amintire pregnantă a poetei a rămas imaginea locuințelor părăsite de pe insulă, prin ferestrele cărora puteau fi zărite hologramele unor iepuri alergând cu vioiciune. De fapt, o reprezentare metaforică a leproșilor înșiși, activi în lumea lor, în felul lor.

„Mă bucur să fiu la Cluj, unde nu am venit de patru-cinci ani, dinainte de pandemie. M-am bucurat mult să traduc cartea Emiliei pentru că e o carte foarte frumoasă, după părerea mea. Ne-am întâlnit online de multe ori, așa am reușit să facem traducerea”, a spus poetul și traducătorul Enrique Nogueras cu ocazia lansării. Acesta predă limbi romanice, printre care și limba română. Este prezent, de asemenea, de multe ori în Suceava, fiind cadru didactic asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare”.

În lectura autorilor

Emilia Poenaru Moldovan și Enrique Nogueras au bucurat apoi auditoriul cu un moment de lectură bilingvă, în română și spaniolă, din volumul „Iepuri la Spinalonga”/”Liebres en Spinalonga”.

Evenimentul editorial a fost moderat de Irina Petraș, Președintele Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor, și poetul Ion Cristofor, membru al Comitetului Filialei.

*joi, 9 iunie, ora 12.00*

Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie

Următorul eveniment găzduit de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor va fi organizat sub forma unei șezătoare literare, a unui așa-numit „Rond de veghe al scriitorilor”, prilej cu care va avea loc lansarea volumului antologic gândit de Irina Petraș, intitulat „Petrecere cu stil – Literatură și gastronomie”, în cadrul FestLit Cluj 2022, urmat de lecturi publice.

Semnează texte (în ordine alfabetică): Simona Antonescu, Alexa Gavril Bâle, Izabella Bejan-Krizsanoszki, Ștefan Borbély, Ioana Bot, Hanna Bota, Constantina Raveca Buleu, Florica Bud, Mircea Gelu Buta, Leo Butnaru, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Eugen Cojocaru, Doina Curticăpeanu, Gellu Dorian, Rodica Frențiu, Andrei Gazsi, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Gheorghe Glodeanu, Mariana Gorczyca, Leon-Iosif Grapini, Andrea H. Hedeș, Vera Ieremiaș, Florina Ilis, Ștefan Jurcă, Alexandru Jurcan, Adrian Lesenciuc, Lukács József, Nicolae Manolescu, Menuţ Maximinian, Mihaela Mudure, Ion Mureşan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Laura Poantă, Flore Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Horea Porumb, Ilie Rad, Dani Rockhoff, Daniel Săuca, Ion Simuț, Károly Tar, Radu Țuculescu, Răzvan Voncu, George Vulturescu.

Iulia GHIDIU

Sursă foto: Andrei Gazsi