Jumătate din banii PNRR sunt încă „în aer” în anul critic 2026. BNR avertizează că ratarea atragerii fondurilor va exploda deficitul bugetar în 2026

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României se află într-un punct critic, avertizează Banca Națională a României în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare. Conform raportului, până în prezent țara noastră a reușit să atragă doar 6,4 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în timp ce suma rămasă de absorbit după revizuirea planului se situează la aproximativ 10,7 miliarde euro. BNR susține că anul 2026 reprezintă o etapă critică pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, având în vedere apropierea termenului-limită pentru finalizarea reformelor și proiectelor.

PNRR-oxigen pentru economie

Din cauza întârzierilor acumulate în implementarea reformelor și a proiectelor, alocarea totală pentru țara noastră a fost redusă drastic, de la 28,5 miliarde de euro în forma inițială, la doar 21,4 miliarde de euro.

Analiza evidențiază că PNRR a avut o contribuție cumulată la creșterea economică de până la 1,2 puncte procentuale în perioada 2022-2024. „Totodată, pe baza informațiilor disponibile la începutul lunii decembrie 2025, evaluările indicau faptul că, în ipoteza absorbției integrale a fondurilor PNRR rămase disponibile la acel moment, impactul asupra creșterii economice în anul 2026 ar fi putut depăși 1 punct procentual, cu efecte de antrenare asupra anului 2027 de până la 0,8 puncte procentuale. În sens contrar, neatragerea acestor fonduri ar putea conduce fie la amânarea unor proiecte de investiții până la identificarea unor surse alternative de finanțare, fie la finanțarea acestora din resurse interne, cu implicații directe asupra deficitului bugetar. Din această perspectivă, anul 2026 reprezintă o etapă critică pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, având în vedere apropierea termenului-limită pentru finalizarea reformelor și proiectelor”, spune BNR. Conform datelor, până la momentul actual, România a încasat 6,4 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în timp ce suma rămasă de absorbit după revizuirea planului se situează la aproximativ 10,7 miliarde euro. Totodată, o cerere de plată în valoare de 2,62 miliarde euro a fost aprobată de către Comisia Europeană, iar alte două cereri ar urma să fie depuse până la încheierea programului.

BNR avertizează însă că riscurile privind gradul de absorbție rămân însă semnificative, în condițiile în care timpul disponibil pentru implementarea reformelor și proiectelor este limitat, iar unele componente cu alocări importante înregistrează un progres tehnic încă redus.

În cazul componentei privind transportul sustenabil, care concentrează cea mai mare sumă alocată, progresul tehnic mediu ponderat cu valoarea proiectelor se situează la 54,6 la sută. De asemenea, componenta „Noua generație”, relevantă pentru investițiile în educație și capital uman, consemnează un progres tehnic mediu de 48,3 la sută.

Întârzieri mari pe componenta „energie”

În cazul componentei “energie”, doar 8 la sută din proiecte au un grad de progres tehnic peste 80 la sută.

„Nefinalizarea acestor proiecte ar diminua impactul investițional al PNRR și ar întârzia ameliorarea unor constrângeri structurale importante pentru creșterea potențială, inclusiv în domeniul infrastructurii și al calității capitalului uman”, se precizează în studiul BNR.

În ceea ce privește fondurile aferente politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, rata de absorbție rămâne modestă raportat la alocarea totală, situându-se la 30,1 la sută.

„Totuși, această dinamică este comună la nivelul economiilor din Europa Centrală și de Est, România consemnând una dintre cele mai ridicate rate de absorbție din regiune și cel mai mare volum atras în valoare nominală, de 8,9 miliarde euro. Aceste resurse pot contribui la menținerea unui impuls investițional și după finalizarea PNRR, cu condiția îmbunătățirii capacității administrative și a orientării finanțărilor către proiecte cu impact ridicat asupra productivității și competitivității”, se mai menționează în document.

Alternativa SAFE

Pe lângă aceste resurse, România poate beneficia de resurse în cadrul programului SAFE, destinat consolidării capacităților industriale și tehnologice în domeniul apărării la nivel european și, într-o anumită măsură, a unor proiecte cu profil dual, inclusiv de infrastructură.

„Alocarea pentru România, de 16,7 miliarde euro sub formă de împrumuturi avantajoase, poate reprezenta o sursă utilă de finanțare cu dobânzi scăzute, în special în condițiile costurilor ridicate de finanțare pe piața titlurilor de stat. Însă, natura acestui program diferă de cea a fondurilor nerambursabile sau a resurselor destinate direct convergenței economice, obiectivul principal fiind consolidarea capacităților defensive. Deși o parte a fondurilor, respectiv 4,2 miliarde euro, ar urma să fie direcționată către infrastructura rutieră, contribuția programului la creșterea economică depinde de măsura în care proiectele finanțate generează efecte de antrenare asupra economiei interne”, explică BNR.

C.P.